NordNews
Avem ce spune

Această zi în istorie: 3 august

Vă prezentăm principalele evenimente ale zilei de 3 august

În 1858  exploratorul britanic John Speke a descoperit Lacul Victoria

Lacul Victoria denumit și Victoria Nyanza, mai demult având și numele de Lacul Ukerwe, este situat în Africa de Est în Tanzania, Uganda și Kenya. Lacul se află la o altitudine de 1.113 de metri deasupra nivelului mării și este cel mai mare lac de pe continentul african ca suprafață.
Primele informații despe Lacul Victoria au provenit de la negustorii arabi de sclavi sub denumirea de Ukerewe. Lacul a fost descoperit de cercetătorul englez John Hanning Speke în anul 1858, care numește lacul după numele reginei Angliei de atunci, regina Victoria. Tot el a găsit Nilul Alb, care se scurge din lac și care este unul dintre izvoarele celui mai mare fluviu al Africii. Până în acel moment, cunoștintele europenilor despre teritoriile situate dincolo de coastele estice ale Africii nu erau cu mult mai bogate decât informațiile consemnate de Ptolemeu, geograful grec al Antichității. Înainte de descoperirile lui Speke, relatările exploratorilor izvoarelor Nilului vorbeau despre triburi de canibali și despre mamiferele de dimensiuni monstruoase care ar fi trăit aici. Aceste povești au fost tratate de contemporani cu o suspiciune la fel de mare ca cea rezervată relatărilor despre triburile de pigmei de pe malurile lacului uriaș.
 La 3 august 1935 s-a născut  Maria Bieșu, soprană din Republica Moldova

S-a născut la 3 august 1935 în comuna  Volintiri, raionul Ștefan Vodă, Moldova. A fost o cântăreață de operă, soprană și lied din Republica Moldova.
Debutul solistei pe scena Teatrului de Operă are loc pe 28 aprilie 1962. În 1965, tânăra solistă, împreună cu un grup de soliști de operă, face un stagiu la teatrul La Scala din Milano, Italia. Însuși Antonio Guiringuelli, directorul general al teatrului La Scala, a declarat că această tânără n-are nevoie de nici un fel de lecții – ea are un dar înnăscut.
În 1967 obține titlul de „Cea mai bună Cio-Cio-san” la Concursul Internațional Miura Tomaki (Ediția I Tokio, Japonia).Din acest moment, Maria Bieșu a început să fie invitată în juriu, în concerte sau să țină prelegeri la diverse instituții muzicale din Europa, America și Asia. În 1965 Maria Bieșu este invitată de Teatrul Mare din Moscova să interpreteze rolul Tatianei din opera Evgheni Oneghin de A. Pușkin.
Maria Bieșu a decedat la 16 mai 2012,  răpusă de leucemie.
În 1963 s-a născut  James Hetfield, membru fondator al trupei Metallica

James Alan Hetfield este un chitarist, vocalist, compozitor american și membru fondator al formației Metallica.
În primele zile ale trupei, Metallica a experimentat câteva voci diferite și combinații de chitară, creând o esență similară cu cei de la Diamond Head.
Formația era formată din Hetfield (voce și chitară), Lars Ulrich (tobe), Dave Mustaine (chitară) și Ron McGovney (bass), care a fost înlocuit de Cliff Burton curând. Până la mijlocul anului 1990, Hetfield a înregistrat toate piesele de ritm și de cele mai multe piese de armonie.  Hetfield a cântat ocazional la chitară solo în melodii precum „Nothing Else Matters”, „My Friend of Misery”, „The Outlaw Torn”, „To Live Is to Die”, „Suicide and Redemption”, „Master of Puppets”, „Orion” și „The Day That Never Comes”. Hetfield a fost victima unui accident pirotehnic sever în timpul piesei „Fade to Black”, unde o încărcătură pirotehnică a explodat. Chitara sa l-a protejat de forța exploziei, cu toate acestea, focul i-a cuprins mâna stângă, arzându-i atât mâna cât și sprânceana, părul și fața.  Hetfield a făcut și o cură de dezintoxicare, pentru a-și trata dependența de alcool. El a revenit în trupă după șapte luni de dezintoxicare și patru luni de recuperare.  El s-a lăsat, de alcool în 2002, iar de atunci continuă un program de reabilitare.
În 2008 a murit Aleksandr I. Soljenițîn, scriitor, dramaturg, istoric rus, laureat (1970) al Premiului Nobel

A fost un romancier rus, activist și dizident anticomunist, care a făcut cunoscută lumii întregi problema gulagurilor și a lagărelor de muncă forțată din Uniunea Sovietică. Deși, de cele mai multe ori, scrierile sale erau interzise, a reușit să publice o serie de cărți, dintre care cele mai cunoscute sunt: „Arhipelagul Gulag”, „O zi din viața lui Ivan Denisovici” sau „Pavilionul canceroșilor”. „Pentru forța etică cu care a continuat tradițiile inalienabile ale literaturii rusești”, Soljenițîn a primit Premiul Nobel pentru Literatură în 1970. A fost expulzat din Uniunea Sovietică în 1974, dar s-a întors în Rusia în 1994, după prăbușirea regimului comunist.
În 1994, se întoarce în Rusia cu soția sa, Natalia, care între timp, devenise cetățean al Statelor Unite. Fiii lor au rămas în continuare în SUA (mai târziu, fiul cel mare, Yermolai, s-a întors în Rusia). De atunci și până la moartea sa, Soljenițîn a trăit cu soția într-o casă de țară (dacea) în Troițe-Likovo, în vestul Moscovei. Adept al culturii tradiționale ruse, el și-a exprimat deziluzia în ceea ce privește Rusia post-sovietică și a militat pentru restaurarea monarhiei. După reîntoarcerea în țară, a publicat, printre multe alte scrieri, opt nuvele, o serie de poeme și  memorii literare despre anii petrecuți în vest.
S-a stins din viață la 3 august 2008, în urma unei insuficiențe cardiace severe, la vârsta de 89 de ani.
Serviciul funerar s-a ținut la mănăstirea Donskoi, Moscova, la 6 august 2008. Liderii politici ai Rusiei și ai lumii i-au adus un ultim omagiu în urma morții sale.
 

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

"
"