NordNews
Avem ce spune

Această zi în istorie: 3 iulie

Vă prezentăm principalele evenimente ale datei de 3 iulie:

 

La 3 iulie în 1883 se naște Franz Kafka, scriitor de limbă germană, evreu originar din Praga.


Reprezentant remarcabil al prozei moderne, Kafka a exercitat o influență covârșitoare asupra literaturii postbelice. Printre cele mai importante creații kafkiene se numără romanele ProcesulCastelul și America, nuvela Metamorfoza sau povestirile VerdictulColonia penitenciarăUn artist al foameiUn medic de țară și Marele zid chinezesc.
A avut o fire hipersensibilă și a suferit din cauza anxietății sociale, a insomniei, ipohondriei și depresiei.
Primele simptome ale tuberculozei lui Kafka au apărut în 1917, dar el a refuzat să se trateze într-un sanatoriu. A murit la 3 iunie 1924 în brațele prietenului său, doctorul Robert Klopstock, și ale ultimei sale iubite, Dora Diamant.

Mai târziu, în 1886 Karl Benz prezintă oficial un vehicul conceput pentru a fi propulsat de un motor.


Pe 3 iulie 1886, Karl Friedrich Michael Benz, fost inginer german, inventează automobilul „Benz Patent Motorwagen”.
Motorul, care avea instalație de răcire cu apă, era conectat la roți prin curele și lanțuri de bicicletă. În 1888, soția lui, Bertha, a folosit mașina într-o călătorie de 100 km, pentru a-și vizita rudele.

Tot în această zi în 1898 Joshua Slocum devine primul navigator solitar care realizează înconjurul complet al Pământului.


Americanul de origine canadiană a navigat pe primul vas de 11 metri numit Spray. A ales să trăiască pe mare timp de 13 ani, începând cu 1871; tocmai se căsătorise, iar în toată această perioadă i s-au născut, pe apă, şapte copii.
O serie de necazuri – o epidemie la bordul navei, un al doilea mariaj, un atac al piraţilor – l-au transformat într-un singuratic care şi-a reparat singur vasul cu care a făcut, timp de trei ani, ocolul lumii.
Slocum şi vasul său Spray au dispărut în noiembrie 1909 în Triunghiul Bermudelor. A fost declarat mort abia în 1924. Nu a ştiut să înoate.

 În 1990  Adunarea generală a Academiei Române reprimește în rândurile ei  72 de membri corespondenți


În perioada 1948-1989, în timpul dictaturii comuniste, decernarea titlului de membru al Academiei a fost instrumentalizată politic, iar criteriul erudiției științifice a fost completat și, nu rareori înlocuit, cu cel al „originii sănătoase” sau al „meritelor de partid”.
După 1990, când în România s-a reinstaurat democrația, Academia Republicii Socialiste România și-a schimbat numele în Academia Română și a redevenit o instituție care activează pe baze democratice, astfel, Academia Română reprimește 72 de membri corespondenți (literați, istorici, oameni de știință) cărora li s–a retras această calitate sau care au fost privați de ea pe nedrept între 19481989.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata