NordNews
Avem ce spune

Agenda presei | Euronews: „Maia Sandu va fi primită cu căldură în UE, cu care RM are Acord de Asociere”

Liderul opoziției pro-europene din partea Partidului de Acțiune și Solidaritate, fostul prim-ministru Maia Sandu, conduce în turul doi al alegerilor prezidențiale din Moldova, potrivit datelor CEC ale țării. Ea, la ora 07:15 Moscova, câștigă 57,52% din voturi; principalul său adversar, actualul președinte al țării, Igor Dodon, rămâne în urmă față de Sandu cu aproape 15% și acumulând 42,48% din voturi, relatează deschide.md. 

„Candidata opoziției pro-UE Maia Sandu l-a învins pe actualul președinte Igor Dodon în lupta pentru șefia statului Republicii Moldova. Sandu, care a pierdut alegerile prezidențiale din 2016 în fața lui Dodon cu doar 70.000 de voturi, a fost susținută de participarea uriașă a diasporei moldovenești în număr 1,2 milioane de oameni. Diaspora a votat-o atât în primul tur, cât și în al doilea.

La 1 noiembrie, Sandu a câștigat 36% din voturi față de 33% ale lui Dodon, sugerând că campania sa a avut un impact real.

În afara Moldovei, alegerile au fost interpretate ca un referendum pe direcția țării, Dodon reprezentând legături mai strânse cu Rusia și Sandu cu UE. În ultimele zile, Vladimir Putin l-a susținut pe Dodon, care a vizitat Rusia de zeci de ori din 2016.

Dar în Moldova – și în diaspora – principalele probleme au fost mai degrabă economice decât geopolitice. La fel ca restul Europei, țara a fost bătută de coronavirus lovit greu economia sa.

Victoria lui Sandu va fi probabil primită cu căldură în Europa, cu care Moldova a semnat un acord de asociere în 2014”scrie Euronews.

„Pro-europeana Maia Sandu câștigă președinția și promite să lupte împotriva corupțieiLe Monde, în Franța, a fost una dintre primele publicații care au scris și analizat încă în cursul serii de ieri rezultatul alegerilor din Moldova, se arată într-o sinteză a Europei Libere, semnată de Dan Alexe.

„Fostă economistă pentru Banca Mondială și fostă ministră a educației”, continuă Le Monde, „Maia Sandu pledează de ani de zile pentru reforme instituționale profunde, singurele care ar putea pune capăt relelor care asupresc Moldova: corupție, instituții deficitare, statul de drept înțepenit în pană, sărăcie endemică, emigrație masivă”.

Le Monde constată că în ciuda repetării manevrelor cu votanții din Transnistria și a campaniei permanente de denigrare dirijată de la Moscova, votul a favorizat-o pe Maia Sandu în mare parte și datorită diasporei: „Votul diasporei a fost crucial, reprezentând un milion de persoane, când toată populația Moldovei e estimată la 3,5 milioane”.

La München, Süddeutsche Zeitung scrie de asemenea că în timpul campaniei electorale, Maia Sandu a beneficiat de sprijinul explicit al șefei partidului creștin-democrat german CDU, Annegret Kramp-Karrenbauer, și că asta a atras criticile lui Putin, care a îndemnat atunci în favoarea unui vot pentru Dodon.

La Londra, Daily Telegraph amintește că Moldova, „deja una din țările cele mai sărace din Europa, și-a văzut economia devastată de coronavirus”, iar Euronews analizează la rândul său în detaliu importanța diasporei pentru economia Republicii Moldova. Moldovenii pleacă, desigur, din pricina sărăciei, iar Euronews remarcă faptul că pentru munci pe termen scurt moldovenii merg mai degrabă în Rusia, dar pentru termen lung alegerea e una singură: Europa.

La Bruxelles, Euractiv scrie că asta se petrece în vreme ce multe din guvernele țărilor vecine Moldovei care s-au aliniat pe politica Moscovei sunt zdruncinate de instabilitate politică.

E drept, în multe cazuri, presa nu face decât să repete aceleași informații preluate de la marile agenții precum Reuters sau Associated Press: cea mai săracă țară din Europa, emigrație masivă, influența Moscovei. Euronews anticipase astfel, cu multe zile înainte, că alegerile din Moldova vor fi amare, vor dezbina, iar rezultatele vor fi foarte strânse.

Alegeri prezidențiale sub ochii Moscovei, avertizase de asemenea La Libre Belgique. Cotidianul belgian a subliniat mereu că Putin și-a adus pe față sprijinul pentru Dodon, salutând „eforturile” acestuia pentru a îmbunătăți relațiile cu Moscova. Asta, după ce în 2014, când Moldova semnase acordul de asociere cu UE, Rusia a impus un embargo pe produsele agricole moldovene, dând o serioasă lovitură economiei.

Acel an, 2014, a fost și anul în care Ucraina a semnat un acord similar cu UE, în urma căruia Rusia a ocupat Crimeea și a început să sprijine activ operațiunile militare separatiste din Donbas. Presa occidentală încearcă astfel să plaseze situația din Moldova într-un context geopolitic mai larg.

Presa rusă într-o neutralitate prudentă

La Moscova, Kommersant, care abordează situația altfel decât o fac ziarele din occident, menționează că Maia Sandu a fost felicitată de îndată de către milionarul Renato Usatîi, liderul formațiunii Partidul Nostru, și de Andrei Năstase (candidat în primul tur), șeful Platformei Demnitate și Adevăr.

Unul dintre principalele ziare încă independente în Rusia, Izvestia, explică cum Igor Dodon a încercat în campanie să o asocieze pe Maia Sandu furtului miliardului dispărut fără urmă din sistemul bancar al Moldovei, dar că manevra nu pare să fi funcționat.

Un alt cotidian de opoziție, Moskovski Komsomoleț, analizează de asemenea greșelile lui Dodon, scriind că principala sa eroare a fost aceea de a nu strânge în jurul său clasa politică după fuga din țară a lui Plahotniuc. În loc de asta, Dodon s-a bazat pe relațiile lui de la Moscova, pe care a mizat prea mult.

Cotidianul Kremlinului, Rossiiskaia Gazeta, scrie că participarea totală la vot a fost de 52,75%, dar că, neexistând un prag minim fixat de lege, în Moldova câștigă, cum s-a întâmplat, candidatul cu cele mai multe voturi, indiferent de importanța participării. Totuși, cum o subliniază Moscow Times, rezultatul alegerilor din Moldova este un adevărat eșec pentru Kremlin.

În sfârșit, faptul că e vorba de o înfrângere direct pentru Putin și politica Rusiei este și opinia principalului cotidian din Croația, Jutarnji ListJutarnji amintește problemele nedorite cu care se confruntă Kirghizia și regimul lui Aleksandr Lukașenko de la Minsk, subliniind că Rusia n-avea nevoie de încă o criză în poarta sa, mai ales după ce, în urma tulburărilor din 2014, Moscova a pierdut cu totul Ucraina.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata