PD-ul a început în trombă manevrele electorale. Vladimir Plahotniuc a mers la Nisporeni, unde luminoasa adunare a „Forumului PDM pentru Moldova” i-a mulțumit frumos, prin gura entuziasmată a lui Vasile Bâtcă, că a acceptat să candideze pe circumscripția uninominală nr, 17 Nisporeni întru beatitudinea și prosperarea viitoare a băștinașilor. Precum se întâmpla la închilozatele adunări de partid din defuncta URSS, fosta profesoară a candidatului a vorbit în maxime și metafore despre calitățile ieșite din comun ale fostului elev din Grozești: bun patriot, harnic, onest, cu demnitate, iubitor de oameni, foarte potrivit pentru parlament și, mai ales, datorită căruia: “Raionul Nisporeni în ultimii ani a renăscut ca pasărea phoenix din propria cenuşă”. Sintagmele doamnei profesoare l-au marcat atât de tare pe omul din Grozești, încât el și-a dorit să se cunoască, după o rețetă antică, pe sine însuși: „După ce am auzit atâtea cuvinte bune, frumoase spuse de mine, mai că să-l caut și eu pe acel Vlad Plahotniuc, cine e acesta?”
După ce a listat lucrurile bune făcute pentru Nisporeni: renovări, asfaltări, reabilitări, noi locuri de muncă ș.a., candidatul a mărturisit că se mândrește cu sloganul: “Mă mândresc cu Nisporeni” și că are un dream:„Ambiția mea aici este să câștig cu un scor mare, devastator”. Plahotniuc i-a mai încredințat pe cei prezenți că are planuri mari pentru Nisporeni și pentru întreaga țară, doar că ar avea nevoie de susținerea cetățenilor.
În fine, le-a mai spus tranșant participanților că PD-ul nu are alternativă între râuri: “Nu există un partid în RM decât Partidul Democrat”. Celelalte fracțiuni politice intrate în competiția electorală sunt, în opinia candidatului number one, niște adunături de nepricepuți și de hoți: “Ăştia care vin habar nu au ce înseamnă guvernare. Ăştia care vin, aşa spun oamenii, vin să le fure salariile care le-am majorat, vin să le fure pensiile sau ajutoarele materiale”.
Am analizat succint prestația lui Vlad Plahotniuc la acest așa-zis Forum din Nisporeni din considerentul că întrunirea dată va deveni un model (ideologic și structural) pentru toate viitoarele adunări electorale ale pediștilor. Mai putem concluziona și că Plahotniuc nu are fler, charisma de om politic, nu are discurs și nu știu dacă lecțiile de artă oratorică l-ar ajuta cumva. De fapt, puterea acestui personaj stă în altceva.
Alocuțiunea doamnei profesoare mi s-a părut și ea simptomatică, așa că nu m-au mirat prea tare laudele aduse de Nicolae Botgros și Eugen Doga (la Forumul din Strășeni, organizat după tipicul Forumului de la Nisporeni) candidatului pe circumscripția uninominală nr.20 Strășeni, premierului Pavel Filip. Dacă Nicolae Botgros e un susținător cu vocație/experiență: în 2014 l-a susținut Filat, în 2016 – pe Maia Sandu, iar acum – pe Filip, apoi Eugen Doga debutează în arta sprijinului estetic acordat politicienilor.
Port stimă acestor personalități de talie, atitudine care mă împiedică să le reproșez ceva în calitatea mea de alegător treaz, desi, recunosc, tot îmi vine câteodată să le recomand să recitească eseul lui Mircea Eliade “De ce sunt intelectualii lași?”, mai ales sentințele din final: ”Dar în nici un caz nu merită să-ti pierzi cumpătul, să-ti iesi din fire și să pactizezi cu oricine – uitând că nimeni nu poate avea dreptul de a pactiza cu tine. Îți pierzi libertatea? Asta nu ți-o poate lua nimeni. Îți primejduiești situația materială? Asta privește familia ta, nu pe tine. Îți riști viața? Ei și? Acel pe care îl reprezinți, nu moare niciodată. Dacă crezi altfel, renunță la „intelectualitate” și fă-te om politic“.
Nedumerirea mea e cauzată de mentalitatea cariată a politicienilor noștri, în cazul dat, a membrilor PD. Domnii mei, dacă ați asfaltat, renovat, reabilitat, majorat, apeductizat, canalizat, deschis atâta și atâtea, de nu reușesc fetele de la statistică să le pună în cifre, de ce mai aveți nevoie de laudele sezoniere ale artiștilor? Comunitatea aceasta chiar nu va fi în stare să prețuiască electoral (și nesilită de nimeni) tot binele din lume, pe care pretindeți că i l-ați făcut?
Anatol Moraru // Artiștii și (prim)miniștrii: iubiri sezoniere
