Anatol Moraru // Când bunelu’ Lenin era veșnic viu

Pe timpul comuniștilor, am simțit cu mintea mea firavă de octombrel toată revărsarea impetuoasă a mașinei propagandistice sovietice. Când am fost primit în octombrei, ni s-a spus că suntem nepoțeii lui Lenin. A fost o adevărată încâlceală în ființa mea de octombrel începător, or, eu știam că bunelul Iustin este din partea tatei, iar bunelul Pintilii  din partea mamei. Frământarea mea nedumerită sateliza în jurul întrebării: da bunelu’ Lenin din partea cuie este? Am îndrăznit s-o convoc pe mama, ca să mă clarifice asupra întrebării care făcea galerie în mine, precum cariul în lemnul grinzii. Copleșită de trebile casei, mama a dărâmat printr-o replică o întreagă construcție ideologică: „Scoateți  prostiile din cap  și du-te și dă  mâncare la găini!”

O altă problemă care mi- a cutreierat mintea de pioner deja era o afrmație  pe care o vedeam la televizor, o auzeam la radio, o citeam în ziare sau pe pancartele purtate  la parade: Lenin a trăit, Lenin trăiește, Lenin va trăil  Că Lenin a trăit, n-aveam obiecții, dar nu prea înțelegeam cum trăiește și cum va trăi, când îl arătau foarte des la televizor cum vojdi mirovogo proletariata stătea frumos lungit în Mausoleu.

Casa noastră era în chiar centrul satului și practic toți morții treceau pe lângă noi în drumul lor spre cimitir. Ei bine, urcat pe gard vedeam că aceștia sunt morți-morți în sicriele lor și nici de gând n-aveau să mai trăiască sau să –nvie.

Când se ne dăm în comsomol, diriginta noastră, ne-a băgat în cap vreo trei săptămâni de-a rândul responsabilittatea de a deveni comsomolist. Vor fi acceptați doar cei mai buni, a spus ea. Am învățat pe de rost statutul și alte prostii bune pentru viitorii comsomoliști. Când urma să mergem, conform graficului, a doua zi la Comitetul Raional al Comsomolului din Fălești, diriginta a anunțat că: „Mâine dimineață la ora 8 să fie toată clasa la tren”. Urma să meargă până și Nicuriuc, cel mai leneș și prost elev din  clasă. Am întrebat-o de ce merge și el, dacă în comsomol nu-i prmesc pe denivelați. Mi-a spus să nu fiu atât de hâtru, că nu-i bine. Am hotărât  în semn de protest, revoltă  despre care știam doar eu, că nu mă voi duce la Fălești… Disidența mea a durat o jumătate de zi și o noapte. A doua zi la orele opt eram și eu la tren. Cei de la comsomolul raional  m-au dezamăgit profund. M-au întrebat dacă știu ce este comsomolul. „Rezerva partidului”, le-am răspuns.

E ce am înșirat toatea astea? Pentru că mă mir,  cum de  oameni maturi cu scaun la cap se prostituează politic, demisionează moral, își fac idoli puturoși într-o vreme când ar trebui să fie liberi . Acum, nu într-o altgă viață.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata