Îmi povestea, indignat, un cunoscut cât de ostil a fost întâmpinată la vama Sochireni o rudă de a sa, o fană convinsă a lui Dodon, care se întorcea de la muncă de Moscova. Și vameșii și polițiștii de frontieră au fost agresivi, insolenți, cercetându-I „meticulous” bagajele (le aruncau pe jos, le desfăceau cu cuțitul) și aruncându-I replici tăioase de genul: “Dacă nu-ți place, poți să te cari înapoi la Moscova!” De același tratatment au avut parte și alți cetățeni care se întorceau din Rusia, în mare, simpatizanți ai socialiștilor… Cine știe, poate în acea zi s-au nimerit să fie în tură tocmai niște vameși și polițiști mai nervoși sau afectați de vreo furtună magnetică?
Ne-am obișnuit ca, cei care controlează accesul cetățenilor în înfloritoarea noastră țără dinspre Vest, să fie brutali și extrem de vigilenți, ca nu cumva basarabenii, stabiliți în Occident sau dincolo de Prut, să aducă civilizația liberală, românismul în spațiul interriveran socialist-democrat. Dar în acest caz e vorba, totuși, de cei care lucrează în Rusia, votcina electorală a lui Dodon. Parcă nu ne vine a crede că vameșii, oameni de stat, freacă potențialii alegători ai lui Igor Nicolaevici…
Problema, firește, este mult mai complicată. Am mai scris despre atitudinile porcoase ale guvernărilor precedente și ale celei actuale față de cetățenii din diasporă. Oamenii, care mai păstrează cetățenia R. Moldova, ne pot povesti zeci de mii de cazuri despre cum, mistuiți de dorul de țară, au parcurs într-o deplină normalitate mii de kilometri, venind de la Roma, Lisabona, Atena, Paris, Madrid, Londra, Berlin etc. Trecând frontiera de stat, au trăit senzația că au intrat într-un geto. Totul îi uimește chiar și pe cei care au plecat 4-5 ani urmă: corupția totală, clasa politică impotentă, sărăcia înfloritoare, nefuncționarea legilor, prețurile exagerate la tot și la toate etc. Oamenii se încredințează că au făcut o alegere corectă, când au decis să plece și să se stabilească în străinătatea prosperă. De unde și răsuflă ușurați, când, după o mică ședere aici, trec frontiera dincolo.
Fiecare cetățean este în drept să decidă dacă pleacă sau rămâne. Însă, dacă pleacă majoritatea, R. Moldova riscă să devină un morman de gunoaie. Cine-și va asuma atunci “desfacerea gunoaielor”?
