Suntem, pare-mi-se, singura comunitate de pe continent care sărbătorește de două ori Crăciunul și Anul Nou. „Ce ciudat și ce bizar”, cum ar spune-o mister Martin al lui Ionescu. Se zice, că barierele religioase sunt cel mai greu de depășit. Până mai ieri, credeam că așa și este. Dar povestea frumoasă în care Biserica Ortodoxă din Ucraina s-a putut rupe de Biserica Ortodoxă din Rusia și a devenit autocefală, m-a făcut să cred că se poate, totuși… Pentru că această reminiscență religioasă devine deja anecdotică. Judecați și dumneavoastră. Intră omul creștin în postul Crăciunului, trece lejer peste Nașterea Domnului din 25 decembrie, sărbătorit de aproape întreaga lume, se îmbuibă de Revelion, pe 7 ianuarie face Crăciunul pe vechi, mai sărbătorește pe 14 ianuarie încă un An Nou, pe 19 ianuarie face Boboteaza, peste trei zile se înfruptă din Sf. Ion și apoi se mai odihnește oleacă. Oameni buni și iubiți creștini, asemenea minuni nici Isus Hristos nu putea face! De ce nu ar fi posibil să sărbătorim Nașterea Domnului odată cu toată lumea civilizată? Trăim, totuși, deja în secolul al XXI-lea, ne pornim spre Marte și vrem să colonizăm Luna.
