NordNews
Avem ce spune

Anatol Moraru // Riscăm să devenim un stat african

Situația complicată din sistemul de învățământ din R. Moldova necesită o dezbatere amplă, cu implicarea activă a tuturor actorilor și factorilor de decizie. În speranța că, odată și odată, această discuție se va produce în mediul profesoral, în spațiul media, pe platfome parlamentare sau guvernamentale, aș vrea să mă refer doar la un aspect al problemei: riscul rămânerii școlii fără profesori. Din păcate, profesia de constructor de conștiințe, cum îl putem numi duios și metaforic pe profesor, nu mai este în top de vreo câteva decenii.

De regulă, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MECC) anunță la începutul fiecărui an de studii numărul de posturi vacante, care devine tot mai împunător. O altă problemă este  și numărul mare de profesori care sunt pensionari sau se apropie lent dar sigur de această ipostază social și existențială. Astfel, cum spuneam, în timpul apropiat ne-am putea trezi cu școli fără învățători.

Nu-i vorbă, MECC încearcă să rezolve situația: oferă destule locuri la instituțiile/facultățile destinate să instruiască porfesori de istorie, fizică, chimie, biologie , limbă și literatură română, matematică, geografie, limbi străine etc., acordă  tinerilor specialiști, care aleg să activeze în gimnaziile/ liceele din spațiile rurale, 120 de mii de lei, sprijină  programul “Prima casă” etc. Dar… la facultățile cu profil pedagogic vin tot mai puțin studenți, cele 120 de mii nu salvează situația, întrucât, după cei 3 ani de activitate obligatorile la sate, tinerii pleacă de acolo, uneori chiar abandonează sistemul.

Ce ar fi de făcut pentru a redresa situația? Mai multe lucruri înțelepte. Primul lucru ar  fi majorarea substanțială a salariilor profesorilor din sistem. Sunt sigur că  profesia va deveni imediat una prestigioasă, atrăgătoare ca orice muncă bine plătită. Oricine s-ar gândi mult, dacă mai pleacă să munceasă la negru în italii, spanii, frante, anglii, germanii , rusii etc., când ar putea să aibă un salariu mare aici în țara lui, în casa lui, lângă oamenii dragi. Și , firește, majorarea burselor – măcar până la echivalentul a 70 de euro. Vom putea face atunci concurență, pe acest palier,  facultăților din România.

Nu este exclus că am desenat niște idei fără șanse de realizare în timpul apropiat. Spun asta  gândindu-mă la faptul că Guvernul Chicu așa și nu a identificat câteva sute de milioane de lei ca să dea profesorilor jumătate din cel de al “13 salariu”.

Însă dacă statul nu se preocupă foarte serios de această problemă, riscăm să devenim o comunitate africană.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata