Stimați alegători onești din R. Moldova, lucrurile sunt triste de tot. După ce au pierdut lamentabil alegerile pentru fotoliul de primar de Chișinău, după ce au clacat rușinos la Hâncești, unde a devenit parlamentar reprezentatul socialiștilor, nefericitul ginecolog Gațcan, actorii politici de pe eșichierul de dreapta se îmbulzesc, iată, să devină președinți de țară. Mai mult, fiecare dintre ei: Maia Sandu (PAS), Andrei Năstase (PPDA), Octavian Țîcu (PUN), Dorin Chirtoacă (Mișcarea Unionistă), Tudor Deliu (PLDM), declară ritos că are toate șansele să învingă în alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020. Asta după ce, de exemplu, Țîcu a obținut în cel mai mare bazin electoral din țară, Chișinău, 5 la sută , iar Chirtoacă mai mult de 10 procente din voturile exprimate în alegerile locale din capitală. Asta după ce sondajele arată că doar Maia Sandu are șanse să se duieleze în turul doi cu Dodon. Nu discutăm aici despre perspectivele lui Renato Usatâi sau Adrian Candu, or, asta-i un alt aspect al problemei.
Zguduit la vederea acestor mostre de rânză, impotență și iresponsabilitate, nu-ți rămâne decât să-i întrebi tranșant: „Domnilor, voi sunteți oameni serioși? Voi chiar credeți că puteți deveni toți președinți de țară? Ce le veți spune oamenilor la 2 noiembrie 2020 că: „Ne iertați, da’ nu ni s-o primit”. Este clar ca bună ziua că având tocmai 6 candidați voioși pe dreapta, Dodon va ajunge, implicând transnistrenii, sirienii, debilii, culioacele cu ruble rusești și cu lei furați de la proprii cetățeni, să mai călărească această țărișoară năpăstuită încă cinci ani.
Nu cred că formațiunile politice de dreapta vor reuși să identifice un candidat unic pentru prezidențialele care se apropie (“Mai degrabă-și va întoarce Dunărea cursul îndărăt”, ca să-l cităm pe Sandu Lăpușneanu), pentru că nu s-au gândit și nu se gândesc decât la măgulirea/gonflarea propriului orgoliu. După ce vor pierde rușinos, vor lupta voinicește încă un cincinal cu „trădătorul de țară, coruptul, incompetentul, mincinosul” Igor Dodon.
