NordNews
Avem ce spune

Astăzi se împlinesc 64 de ani de la moartea lui Constantin Brâncuşi

La 16 martie se împlinesc 64 de ani la moartea sculptorului român Constantin Brâncuşi, lucrările lui fiind vândute la licitaţiile de artă cu zeci de milioane de euro, scrie bucpress.eu.

Născut la Hobita, Gorj, la 19 februarie 1876, Constantin Brâncuşi a urmat Şcoala de Arte şi Meserii din Craiova (1894-1898) şi Şcoala de Bellearte din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1902.  În anul 1905, Constantin Brâncuşi, venit din România, reuşeşte la concursul de admitere la prestigioasa École Nationale Supérieure des Beaux-Arts din Paris, unde lucrează în atelierul lui Antonin Mercié până în 1906, când, atingând limita de vârstă, părăseşte şcoala. Refuză să lucreze ca practician în atelierul lui Auguste Rodin, rostind cuvintele devenite celebre: „La umbra marilor copaci nu creşte nimic” .

Constantin Brâncuşi şi-a expus creaţia pentru prima dată la Paris în 1906. Creează, în 1907, prima versiune a „Sărutului”, temă pe care o va relua sub diferite forme până în 1940, culminând cu „Poarta Sărutului”, parte a Ansamblului Monumental din Târgu-Jiu. În anul 1907 închiriază un atelier la Paris şi intră în contact cu avangarda artistică pariziană. În 1915 începe să execute primele lucrări în lemn, printre care cunoscutele  „Cariatide” și „Fiul risipitor”. În 1918 a sculptat în lemn prima versiune a „Coloanei infinitului” (sau fără sfârşit). Creată dintr-o serie de elemente simetrice suprapuse, această coloană inspirată de stâlpii caselor ţărăneşti din România întruchipa nevoia de ascensiune spirituală, pe care Constantin Brâncuşi a exprimat-o adesea în lucrările sale.

În acelaş timp, Constantin Brâncuşi participă la cele mai importante expoziţii colective de sculptură din Statele Unite ale Americii, Franţa, Elveţia, Olanda şi Anglia. În atelierul său din Impasse Ronsin, în inima Parisului, Brâncuşi şi-a creat o lume a lui, cu un cadru şi o atmosferă românească. Muzeul Naţional de Artă Modernă din Paris (Centre Pompidou) are un număr important de lucrări ale lui Brâncuşi, lăsate prin testament moştenire României, dar acceptate cu bucurie de Franţa, împreună cu tot ce se afla în atelierul său, după refuzul guvernului comunist al României anilor  50 de a accepta lucrările lui Brâncuşi după moartea sculptorului.

În România, în epoca realismului socialist, Constantin Brâncuşi a fost contestat ca unul din reprezentanţii formalismului burghez cosmopolit. Totuşi, în decembrie 1956, la Muzeul de Artă al Republicii din Bucureşti s-a deschis prima expoziţie personală a lui  Brâncuşi. Abia în 1964 Brâncuşi a fost „redescoperit” în România ca un geniu naţional şi, în consecinşă, ansamblul monumental de la Târgu-Jiu cu „Coloana (recunoștinţei) fără sfârșit”, „Masa tăcerii” şi „Poarta sărutului” a putut fi amenajat şi îngrijit, după ce fusese lăsat în paragină un sfert de veac.

Figură centrală în mişcarea artistică modernă, Constantin Brâncuşi este considerat unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarcă prin eleganţa formei şi utilizarea sensibilă a materialelor, combinând simplitatea artei populare româneşti cu rafinamentul avangardei pariziene.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata