Botnaru Virgil 55 posts 0 comments

Virgil BOTNARU: Pentru început, vreau să te întreb cât de mult îi place omului Dumitru Crudu să vorbească despre scriitorul Dumitru Crudu? Dumitru CRUDU: Dragă Virgil, aș prefera ca despre scriitorul Dumitru Crudu să vorbească cititorii…

Săptămîna trecută, în drum spre Bălți, de la Chișinău, ne-am oprit să cumpărăm niște struguri de la un omulean care își vindea marfa pe marginea traseului. -Aste la 12 lei, din lada asta e la 15 și de dincoace e 18. De care doriți? ne-a…

Când eram copil, elev la școala din sat, vacanțele de vară erau altfel decât la alții. Când îmi spunea vărul meu de la oraș că nu și-a mai văzut unii colegi de clasă de la ultimul sunet, mi se părea ceva ireal. Or, eu mă întâlneam cam în…

Era odată un drum. Și drumul acela avea grijă de oameni, să nu se rătăcească în calea lor și le era prieten. Dar, după o vreme, oamenii au început să uite de dînsul, și atunci drumul a dispărut, s-a dus și el undeva, și călătorii nu l-au…

 În weekend am avut un oaspete. Drag, foarte drag. O rudă apropiată. Sâmbătă seara am stat până târziu la taclale, oaspetele nostru a băut o bere fără alcool. Duminică dimineața soția m-a trezit alarmată. Brusc, oaspetelui nostru i se…

În toamna lui ’95, pe când era deja în clasa a doua, Viorel l-a văzut pentru prima oară pe taică-su beat. Când Nicolai Profirovici a intrat în casă cu ciubotele de afară, apoi, vesel și cu chef de vorbă, s-a așezat pe pat, băiatul își luă…

Deși nu sunt un om fără Dumnezeu, arareori merg la Sfânta Biserică. Recunosc. Nu am destulă voință și caracter să țin posturile, în zilele de duminică îmi place să dorm până pe la 10 etc. etc., dar, cu toate acestea, îmi mai amintesc uneori…

Până am ajuns eu dintr-un capăt de Buiucani la gară, Marin cu nanu Andrei băuseră deja câte două beri și trei po pidiseat. -Hai, băi, ce așa greu? Că doar n-am de gând să stau până mâine aici... -E departe, pân’.. De ce nu m-ați sunat mai…

Buneii noștri, care au trăit ororile războiului, foametea, deportările staliniste, care au crescut (cu greu) o casă de copii, aveau un sentiment aparte pentru muncă, pământ, ca și față de viață, în general. Or, grozăviile prin care le-a…

Pavlușa avea o geantă mare, sovietică, rămasă încă de la frații lui și pe care n-a mai schimbat-o în toți anii de ucenicie. Era o geantă din piele, grea și încăpătoare, căci Pavlușa căra în fiecare zi la școală toate manualele, caietele,…