Când/dacă va “exploda mămăliga”?

Ca să fim înțeleși: nu pretind laurii analiștilor politici consacrați de la noi, nu sunt un om plătit și îmi pasă mult de tot ce se întâmplă (prost) acum în Basarabia. Încerc să rezist și să înțeleg ce am de făcut eu și ceilalți, care încă nu s-au lehămătuit, care mai cred că putem face ceva.

Modalitățile pe care le propune opoziția (îi scoatem imediat și iremediabil din ecuație pe așa-numiții opozanți de origine peceremistă) în finalitatea unei schimbări a guvernării actuale nu se caracterizează prin diversitate – se rezumă la chemarea la proteste stradale de amploare în care numărul indignaților să se cifreze la sute de mii, dacă nu milioane. Iată atunci, zic liderii opoziției, vom obține numaidecât Victoria, pentru că, fie  guvernarea (speriată) va ceda, fie partenerii noștri europeni, văzând dimensiunile protestelor, vor interveni prompt. Despre modul de (ne)implicare a instituțiilor europene vom reveni într-un alt editorial.

E de înțeles această logică, atunci când ne gândim că un milion de oameni au ieșit pe străzile Kievului și au determinat victoria Maidanului, că ieșirea în stradă  a 23 de mii de bucureșteni, marcați de tragedia de la Colectiv, a făcut să cadă guvernul Ponta, sau, mai recent, că amploarea revoltei din Erevan a dejucat planurile lui Serj Sargsyan de a urca  fraudulos în fotoliul de prim-ministru. Așa este, dar două lucruri le scapă strategilor opoziției: gradul înalt de apatie/indiferență a cetățenilor și gradul sporit de nesimțire a guvernării. Ca să prindeți mai exact dimensiunile acestor dominante, vom invoca, iarăși și iarăși, trista poveste a miliardului furat. Nu știu în care altă țară (poate doar în cele africane) guvernarea ar fi admis să se fure atât de obraznic un miliard și în care altă țară cetățenii nu s-ar fi revoltat. Reacția modestă a cetățenilor din R. Moldova la recenta ordinară porcărie: invalidarea mandatului de primar de Chișinău al lui Andrei Năstase, e încă o probă concludentă în acest sens.

În concluzie: mă tem că nici ieșirea masivă a oamenilor în stradă nu va schimba radical starea de lucruri, de unde și de strategiile/inițiativele bine gândite și eficiente ale opoziției (de exemplu, Năstase/Sandu să nu implore cetățenii să vină în PMAN, ci să meargă ei pe jos prin sate, de la Naslavcea la Giurgiulești, și să mobilizeze oamenii, cum a făcut-o Nikol Pashinyan în Armenia etc.) și  depinde când/dacă va „exploda mămăliga”, că n-o să vină europenii, americanii (că rușii așa și nu s-au dus) să facă ordine în „Casa Noastră Republica Moldova”.

leave a reply