Câteva reflecții despre presa amnezică

În orice facultate de jurnalism de pe glob studenților li se inoculează  o idee axiomatică: mass-media este a patra putere în stat. Dar pentru asta ea trebuie să fie liberă, combativă, onestă, neuitătoare și neiertătoare.  Și în multe state chiar așa se și întâmplă, de exemplu în SUA și Anglia, unde am avut ocazia să  cunosc live acest adevăr în timpul a două stagieri.

În Republica Moldova, unde nevoia de o mass-medie independentă și perseverentă este mai stringentă decât în alte părți ale continentului, totul este invers. Nu voi lista toate defectele actului jurnalistic practicat la noi, mă voi referi doar la unul singur. Constat, nu acuz, că mass-media din R. Moldova suferă de amnezie. Mă refer la  modul mioritic sau senil de a trata subiectele de acuitate: acte de corupție, lipsa de integritate a actorilor politici, modul defectuos de a înțelege și administra treburile publice, lipsa politicilor și strategiilor adecvate de redresare a economiei, educației, sistemului de sănătate etc., la temperatura senzației. După ce monetizează cazul, evenimentul, fenomenul fierbinte, presa îl… uită, chiar dacă repercusiunile nefaste devin din ce în ce mai evidente.

Cine mai scrie astăzi, de exemplu,  despre ce se întâmplă cu miliardul furat, despre evenimentele de la 7 aprilie, neelucidate încă, despre ce se întâmplă cu actorii actelor de corupție de rezonanță (decursul anchetei, deferirea sau nedeferirea judecății, parcursul ulterior al acestora). Excepție fac, într-o oarecare măsură, doar ZdG, RISE și Timpul.   Sau și mai simplu: care dintre instituțiile media mai țin temeinic în câmpul de atenție programele electorale ale formațiunilor politice sau ale candidaților electorali, care au acces în Parlament, la Președinție, în Primării  și le-au/ii-au întrebat ulterior, în fiecare zi de guvernare, de ce nu-și îndeplinesc promisiunile mai mult decât generoase făcute: sute de mii de locuri de muncă, majorări de salariil și pensiil, politici de prețuri adecvate, ridicarea nivelului de trai etc.

Amnezia presei basarabene permite ca măgăriile politice, economice, sociale și culturale ale guvernării, dar și ale așa-numitei opoziții, să înflorească precum înnebunește salcâmul.

leave a reply