Pe 26 septembrie, Comisia Electorală Centrală a confirmat cele 139 de secții de votare în străinătate. Potrivit hotărârii CEC, numărul secțiilor de votare din fiecare țară a fost stabilit în conformitate cu prevederile legislației electorale și cu avizul prealabil al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene. CEC a desemnat tocmai 17 secții de votare pentru cetățenii moldoveni aflați pe teritoriul Federației Ruse și 42 pentru cei din stânga Nistrului. Această decizie a stârnit multe semne de întrebare în rândul activiștilor publici și a juriștilor, printre care este și Ștefan Gligor, expert în jurisprudență.
„CEC reușește să provoace dubii serioase în raport cu deciziile sale de fiecare dată cand Republica Moldova ajunge în fața unui următor scrutin electoral, demonstrând comportament părtinitor. Cum? Prin a închide ochii la neregulile semnalate de presa liberă, prin ignorarea consultărilor publice cerute de societatea civilă.”, a spus Ștefan Gligor într-un video pe pagina lui de Facebook.
Juristul susține faptul că CEC încalcă principiul transparanței în procesul de adoptare a deciziilor și cade sub influența politicienilor, care dețin puterea în stat. Conform Art.31 din Codul Electoral al Republicii Moldova:
„(2) În cazul alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi al referendumului republican, pe lîngă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova se organizează una sau mai multe secţii de votare pentru alegătorii care se află în străinătate la data alegerilor.
(3) În afară de secţiile de votare prevăzute la alin.(2), vor fi organizate, cu acordul autorităţilor competente ale ţării respective, secţii de votare şi în alte localităţi. Organizarea acestor secţii de votare se stabileşte de Comisia Electorală Centrală, la propunerea Guvernului, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi cu alte autorităţi ale administraţiei publice centrale.
(4) La deschiderea secţiilor de votare din străinătate se va ţine cont de următoarele criterii:
- a) informaţiile deţinute de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova din ţările de reşedinţă;
- b) informaţiile deţinute de către autorităţile publice centrale, inclusiv datele statistice oficiale relevante;
- c) informaţiile obţinute în rezultatul înregistrării prealabile a cetăţenilor aflaţi în străinătate, conform procedurii stabilite printr-un regulament aprobat de Comisia Electorală Centrală;
- d) numărul de alegători care au participat la scrutinul precedent;
- e) alte date relevante, obţinute de autorităţile publice centrale, la solicitare, din partea autorităţilor ţării de reşedinţă, în condiţiile legii.”
În urma rezultatelor alegerilor care au avut loc în 2016, Partidul Socialist din Republica Moldova tinde să-și aducă aportul la minimalizarea numărului de secții de votare din occident, dar să majorize numărul secțiilor de votare din cadrul Federației Ruse. Gligor a explicat cum le-a reușit socialiștilor acest lucru:
„Este destul de simplu, pasul 1 a fost obținerea unei majorități în Comisia Electorală Centrală […] putem să bănuim în mod argumentat că președintele actual al CEC (Dorin Cimil), favorizează prin activitatea sa Partidul Socialiștilor și nemijlocit interesele lui Igor Dodon.”
Dorin Cimil, actualul președinte al CEC și Maxim Lebedinschi, secretatul CEC, sunt bănuiți de un tandem politic, care a generat un comportament neprofesionalist și a condus anume la deciziile adoptate de către comisie. În urma acestor decizii, Cimil a primit vot de neîncredere din poartea Partidului Acțiune și Solidaritate, însă a refuzat să demisioneze.
”Pasul 2 a fost falsificarea unuia din cele 3 criterii de bază pentru deschiderea secțiilor de votare, anume fraudarea înregistrării prealabile în Federația Rusă, pentru a argumenta deschiderea a 17 secții în loc de 8 sau 11 secții precum a fost la scrutinele precedente.”
Procesul a constat din falsificarea cererilor scrise de către „presupușii” cetățenii aflați pe teritoriul federației și din înregistrarea frauduloasă prin intermediul site-ului cec.md.
„Înregistrările online au fost fraudate masiv prin furtul datelor personale, adică furtul numelui și prenumelui, precum și a codului personal IDNO al cetățenilor.[…] infractorii au creat o adresă de e-mail falsă și au înregistrat cetățenii noștri fără știrea și permisiunea acestora pentru votare în Federația Rusă. ”
Juristul afirmă că toate aceste fraude au fost identificare după lansarea unei campanii de informare cu privire la înregistrarea prealabilă. În urma unei investigații, s-a adeverit că mai multe semnaturi au fost colectate chiar în satele din Republica Moldova, iar altele au fost fraudate. Prin urmare, unor cetățeni care au vrut să se înregistreze online, platforma le-a comunicat faptul că datele lor personale au fost procesate anterior. În urma constatării acestor nereguli, semnăturile nu trebuiau să fie luate în calcul.
„Dacă analizăm datele statistice privind înregistrările în Federația Rusă, acestea arată a fi o anomalie statistică absolute. De la 670 de înregistrări prealabile în mijlocul lunii august 2020, la 6201 de înregistrări în luna septembrie 2020.”
Altfel spus, în Federația Rusă, înregistrările prealabile au crescut de 9 ori in timp de o lună, pe când media de creștere înregistrată în alte state a fost de 2 ori. În acest context, președintele CEC refuză jurnaliștilor și organizațiilor nonguvernalentale accesul la toate cererile scrise, pentru a fi verificate.
„Pasul 3 a fost calcularea participării la votare în baza scrutinului parlamental și referendumului lui Plahotniuc din 2019, în loc de datele obținute la alegerile prezidențiale din 2016.”
În 2016 diaspora a ieșit la vot în număr de 138 de mii de personae, pe când în 2019 doar 74 de mii de oameni.
Anume aceste motive au dus la deschiderea a 17 secții de votare pe teritoriul Federației Ruse, număr care nu corespunde cerințelor realității.
