NordNews
Avem ce spune

Cum a devalorizat Armașu leul moldovenesc la comanda lui Pavel Filip, pentru a îmbogăți și mai mult șeful de la Trans Oil


În iunie 2019, pe fundalul transferului practic cu forța de putere de la Partidul Democrat către coaliția de atunci PSRM-Blocul ACUM, puțini oameni mai țin minte sau au atras atenția la acel moment la un alt fenomen, cel puțin straniu – deprecierea bruscă a leului care ajunse la apogeu la sfârșitul lunii iunie, după care a început brusc să-și revină și să ajungă la valorile normale în doar câteva săptămâni, potrivit politics.md. Unii jurnaliști s-au întrebat atunci ce se întâmplă, constatând „cea mai mare prăbușire a leului moldovenesc din ultimii patru ani”, iar experții ofereau diferite explicații. Motivul real al acelor evoluții pe piața valutară este însă cu totul altul, după cum ne-au relatat surse din cadrul Băncii Naționale care au solicitat anonimatul. Totul s-a făcut la comanda lui Pavel Filip, în interesele companiei Trans Oil, iar executorul nu a fost nimeni altul decât guvernatorul Băncii Naționale, Octavian Armașu, numit de PDM la șefia acestei instituții cu doar câteva luni înainte de acele evenimente.

Armașu, în umbra lui Filip

La 30 noiembrie 2018, cu două luni înainte de alegerile parlamentare, ministrul obedient al Finanțelor din Guvernul Filip era numit guvernator al Băncii Naționale, după ce predecesorul său, Sergiu Cioclea își anunțase subit demisia. Se întâmpla în aceeași perioadă în care Parlamentul de atunci, controlat de PDM, a numit ca pe conveier membri la Curtea Constituțională, Curtea de Conturi, ANRE și în alte instituții strategice ale statului. S-a mers ca la indigo – membrii instituțiilor respective au demisionat sau au fost demiși, fiind înlocuiți cu persoane loiale regimului. Acest lucru l-a dovedit cu brio Curtea Constituțională în iunie 2019.

Octavian Armașu intrase în grația lui Filip și PDM după ce a demonstrat că este un ministru ascultător, care îndeplinea fără să crâcnească orice ordin. Numit în funcția de guvernator al BNM el urma să mai ascundă „cozile” care duceau spre cercul PD în dosarul jafului bancar, dar să îndeplinească și alte ordine în interesele patronului său politic.

Operațiunea „devalorizarea”

În luna aprilie 2019, leul a început să se devalorizeze după o perioadă destul de îndelungată în care cursul fusese stabil. Acest lucru nu prea a deranjat, ținând cont de particularitățile economiei naționale. Totuși, devalorizarea nu avea nicio acoperire logică. Mai ales că se producea într-o perioadă în care cererea de valută este mică (cererea crește, de obicei, iarna, când este necesară mai multă valută pentru achitarea importului de resurse energetice). Ba mai mult, a început să se producă în perioada sărbătorilor pascale, când, de obicei oferta de valută crește.

Pe la mijlocul lunii aprilie ritmul devalorizării a crescut și mai mult, astfel încât la 25 iunie euro a ajuns să coste 20,74 lei față de mai puțin de 19,5 lei la începutul lunii aprilie.

Această „anomalie” a fost observată chiar și de către misiunea FMI în Moldova, care a cerut explicații de la conducerea BNM, dar lucrurile acolo au rămas. Totuși, FMI pe cine apără?

„Opera” lui Armașu

Sursele noastre susțin că devalorizarea leului din perioada aprilie-iunie 2019 a fost una artificială și forțată, iar BNM a fost artizanul acestei operațiuni. Deși pe piața interbancară nu exista exces de valută, Banca Centrală a intervenit abuziv și „fără precedent”, după cum susțin sursele noastre, procurând valută și, astfel, creând în mod artificial deficit ceea ce, inevitabil, duce la deprecierea leului.

Apogeul „operațiunii” a fost atins la 25 iunie, iar după 1 iulie leul a început să crească la fel de brusc cum se devalorizase, astfel încât către sfârșitul lui iulie ajunse la cota de 19,55 pentru un euro, adică aproximativ la situația de la începutul lunii aprilie.

La ordinele lui Filip

Bineînțeles că această operațiune, realizată de Armașu, care a durat câteva luni a afectat practic toți cetățenii țării, majoritatea primind salarii în lei. În plus, a dus la scumpirea inevitabilă a prețurilor. Care însă a fost scopul acesteia?

Armașu a acționat la comanda lui Filip și PDM, în interesul partenerilor de afaceri ai acestuia de la compania Trans Oil.  Această companie, prin emitere de hârtii de valoare, a încasat în conturile sale circa 300 de milioane de USD și prin convertirea unei părți a acestora la un curs majorat artificial de către BNM, a închis datoriile în lei pe care le avea față de agenții economici locali, inclusiv la bănci. Suma datoriei către bănci și agenți economici era de peste un miliard de lei. Deci, „profitul” aproximativ în urma acestei deprecieri masive a fost de cel puțin 50 de milioane de lei.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata