NordNews
Avem ce spune

De la mașini cu motoare termice până la aragaze și țigări. Cum arderea ne afectează sănătatea

Poluarea atmosferică ucide în fiecare an 7 milioane de oameni din întreaga lume, arată datele Organizației Mondiale a Sănătății. 9 din 10 oameni respiră aer care depășește limitele orientative ale OMS, iar țările cu venituri mici și medii sunt cele mai expuse. Arderea combustibililor fosili este în mare măsură responsabilă de creșterea concentrațiilor de dioxid de carbon din atmosferă, scrie sănătate.md.

Totodată, studiile recente arată că aerul din case poate fi de cinci ori mai poluat decât cel de afară din cauza fumatului și a utilizării aragazelor.

Potrivit reprezentanților din sănătate, în Republica Moldova aerul poluat este al doilea factor de risc pentru bolile netransmisibile după consumul de tutun, cauzând 12% din decese, circa 4.700 pe an.

Datele Ministerului Mediului arată că, luna trecută, nivelul de poluare a aerului în Chișinău și Bălți a depășit limitele conținutului de dioxid de azot. În capitală, indicele a fost 10,01 ceea ce corespunde cu un nivel foarte înalt de poluare.

Pe termen lung, expunerea la substanțele nocive din aer poate avea repercursiuni grave asupra sănătății. Potrivit OMS, poluarea aerului este responsabilă de creșterea mortalității cauzate de accidentele vasculare cerebrale, bolile de inimă, bolile pulmonare obstructive cronice, cancerul pulmonar și infecțiile respiratorii acute.

Arderea și pericolul nevăzut din case

Poluarea aerului ne duce de cele mai dese ori cu gândul la emisiile mașinilor sau ale uzinelor. În realitate, arderea gunoiului vegetal sau expunerea la fumul provenit de la focurile de gătit sunt și ele un pericol. Potrivit datelor oficiale, acestea provoacă în lume 3,8 milioane de decese premature în fiecare an. Arderea lemnelor și cărbunelui în sobe ineficiente sau în focare deschise produce o varietate de poluanți dăunători pentru sănătate, cum ar fi metan, monoxid de carbon, hidrocarburi poliaromatice și compuși organici volatili.

Potrivit unui studiu american, și utilizarea aragazelor duce la îmbolnăvirea oamenilor, contribuind la o poluare care face ca aerul din interior să fie de două până la cinci ori mai murdar decât cel din exterior.

Un factor major de risc îl reprezintă și fumatul, întrucât în procesul arderii sunt eliberate particule fine, care reprezintă cel mai periculos element atât pentru fumători, cât și pentru persoanele din jur.

Tutunul dintr-o țigară arde la temperaturi mai mari de 600°C, generând fum care conține peste 6.000 de substanțe chimice. Autoritățile de sănătate publică au clasificat aproximativ 100 din acestea ca fiind cauze sau potențiale cauze ale bolilor asociate fumatului, cum ar fi cancer, boli cardio-vasculare și emfizeme.

Tehnologiile și politicile care elimină arderea

Știința nu bate pasul pe loc, fiind găsite mai multe metode de minimizare a poluării aerului. În țările dezvoltate, aceste soluții sunt utilizate deja la scară largă, cum ar fi energia solară și cea eoliană. Germania, Marea Britanie și Suedia sunt în topul statelor care folosesc sursele regenerabile.

Totodată, mașinile ce au motoare cu ardere internă sunt eliminate treptat din producție.

Astfel, vânzările de mașini electrice au depășit 2,1 milioane la nivel global în 2019, înregistrând o creștere de 40%, iar tendința continuă. În Norvegia, 74,8% din mașini sunt electrice, în Islanda 45%, iar în Suedia 32,3%.

Unii producători de mașini au mers și mai departe dorind să producă electro-carburanți. Este vorba de benzina metanolică sintetică. Acest carburant arde la fel ca benzina din petrol, dar fără emisii de gaze de seră.

Schimbări au loc și în industria tutunului, unde câștigă teren dispozitivele electronice de livrare a nicotinei.

De exemplu, dispozitivele care încălzesc tutunul la temperaturi mult mai mici, de maximum 350°C, fără ardere, foc, scrum sau fum. Temperatura mai scăzută de încălzire eliberează un aerosol ce conține nicotină. Întrucât tutunul este încălzit și nu ars, nivelurile de substanțe nocive sunt reduse în mod semnificativ în comparație cu fumul de țigară. Studiile realizate au demonstrat că nivelurile de substanțe chimice în aerosolul acestor produse sunt reduse cu 95% în comparație cu fumul de țigară.

Și problema poluării aerului de aragaze se încearcă a fi soluționată. În vara anului 2019, consiliul municipal din Berkeley, California, a făcut o mișcare îndrăzneață și fără precedent, interzicând racordarea la gaze naturale în majoritatea construcțiilor noi. Ulterior, alte zeci de orașe din SUA au luat aceeași decizie.

Potrivit Băncii Mondiale, poluarea aduce daune asupra sănătății estimate la 5,7 trilioane de dolari SUA, adică 4,8% din PIB-ul global.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata