Despre conducători și bunăstarea poporului

„Se spune că într-o dimineață conducătorul unei cetăți a fost trezit de strigătele unui negustor de mere:
– Hai la mere, mere dulci cum n-ați mai gustat!
– Aș mânca și eu, își zise conducătorul. Îl chemă la el pe un sfetnic și-i spuse:
-Îți dau patru galbeni. Du-te și cumpără-mi niște mere.
După ce a luat banii, sfetnicul l-a chemat pe stolnic și i-a zis:
-Ia trei galbeni și du-te de cumpără niște mere de la târgovețul de afară!
Stolnicul l-a chemat pe Primul Străjer, i-a dat doi galbeni și i-a zis:
-Mergi de cumpără niște mere!
Primul străjer l-a chemat la el pe altul mai tânăr, i-a dat acestuia un galben și l-a trimis pe el după mere. Străjerul tânăr se duse la negustor și-i zise:
– Hei tu, ce tot strigi așa? Tulburi liniștea publică și l-ai supărat pe conducătorul cetății. Trebuie să-ți confisc căruța cu mere.
Străjerul a luat căruța cu mere, se duse la șeful său și-i spuse:
-Am făcut o afacere minunată. Cu un galben am cumpărat toate merele.
Primul Străjer s-a dus la stolnic și i-a spus:
-Am negociat cu negustorul și cu cei doi galbeni am reușit să cumpăr un sac de mere.
Stolnicul s-a dus la sfetnic și i-a spus:
– Cei trei galbeni au ajuns numai pentru o jumătate de tolbă de mere.
Sfetnicul s-a dus la conducătorul cetății numai cu cinci mere și i-a spus:
-Măria Ta, cu cei patru galbeni am cumpărat numai cinci mere!
-Numai cinci mere?
-Da, Măria Ta!
– Scump, foarte scump! Totuși, negustorul avea o mulțime de cumpărători. Înseamnă că lumea o duce bine. Ce-ar fi să mai măresc impozitele?…”