Deutsche Welle: UE și Republica Moldova la cinci ani de asociere – o relație seismică în centrul Europei

Anul acesta s-au împlinit cinci ani de la semnarea Acordului de Asociere dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova – perioadă marcată de așteptări, transformări, succese, dar și presiuni, dezamăgiri, blocaje. Totuși, după ce în ultimii ani UE a răcit relațiile din cauza deciziilor guvernării de la Chișinău, în iunie curent, odată cu schimbarea puterii în R. Moldova, oficialii de la Bruxelles și-au schimbat retorica, declarând că vor oferi tot suportul noii guvernări. Ce impact au avut aceste „seisme” în relațiile bilaterale atât pentru Bruxelles, cât și pentru cetățenii și clasa politică de la Chișinău, am discutat într-un interviu pentru Deutsche Welle cu șeful Delegației UE la Chișinău, Peter Michalko.  

DW: Cum apreciați relațiile dintre UE-RM la 5 ani de la semnarea Acordului de Asociere? Republica Moldova rămâne pe agenda UE?

Peter Michalko: Acordul de Asociere și cel de Liber Schimb ne-au adus o calitate superioară în relațiile noastre de cooperare. Aceasta a dat și posibilitatea de a atinge scopul și obiectivele relațiilor noastre în asocierea politică și integrarea economică. În acești 5 ani de implementare a Acordului de Asociere constatăm o creștere foarte mare în cooperare, mai ales în domeniul economic și comercial. Astfel, 70% din exporturile din R. Moldova ajung pe piața europeană, cea mai puternică și sigură piață, unde produsele moldovenești și-au găsit mulți consumatori. Am avut din păcate și experiența să vedem în unele sectoare absență de progres. De exemplu, în domeniul reformei justiției, dar și regrese în ceea ce ține de standardele democrației și statului de drept. Sperăm că de acum încolo vom vedea îmbunătățiri. Odată cu o guvernare nouă, cu un program de reforme, vom vedea implementarea Acordului de Asociere în mod rapid, eficient și care va aduce cetățenilor R. Moldova standarde mai bune de viață.

Totuși, relația UE-RM a suferit mult în ultimii ani. Situația s-a schimbat după ce în luna iunie curent la Chișinău s-a format un nou Guvern. De ce UE și-a schimbat poziția?

Este adevărat că până în iunie 2019 nu am văzut să fi progresat implementarea Acordului și că ar fi voință puternică pentru a respecta standardele, care trebuie să fie prezente în relațiile noastre, mai ales cele ce țin de democrație, stat de drept, justiție. Acest lucru s-a evidențiat în mai multe momente, începând cu lipsa de voință în investigația fraudei bancare. Ne aducem aminte și de adoptarea sistemului electoral, care a fost împotriva deciziei Comisiei de la Veneția, dar și a partenerilor externi. Să ne amintim și de alegerile locale din Chișinău de anul trecut, când după alegerile libere și cinstite, chișinăuenii nu au avut primarul pe care l-au votat, pentru că rezultatul a fost anulat – și aceasta a ridicat multe întrebări privind independența, atât a justiției, cât și a altor instituții. Acestea au fost momentele când UE nu a putut să meargă mai departe în cooperarea cu R. Moldova. În noiembrie 2017 nu am putut oferi suport bugetar pentru sectorul justiției, pentru că reforma nu a avut loc. În anul următor, de asemenea, nu am putut oferi asistența macro-financiară despre care am convenit, pentru că R. Moldova nu și-a îndeplinit angajamentele. Această asistență a fost pusă în așteptare, iar programele anuale de cooperare pentru 2017-2018 au fost diminuate.

Acum însă vedem voință politică, principala cauză a acestor neajunsuri în trecut. Noua guvernare deja o are și este exprimată în primii pași care au fost făcuți. Noi continuăm să fim de partea R. Moldova și a cetățenilor ei și oferim asistență, am reînnoit deja plățile pe suportul bugetar. Dar, aici trebuie să spunem un lucru. Nu se schimbă atitudinea noastră în ceea ce privește condiționalitatea, care rămâne a fi parte a relației noastre. Trebuie să existe în continuare voință politică din partea autorităților moldovenești de a face aceste schimbări, care sunt așteptate de oameni.

În cadrul unui interviu, ex-premierul Vlad Filat a declarat că a făcut multe compromisuri, inclusiv ce ține de frauda bancară, la sugestia partenerilor externi, pentru a nu compromite parcursul european. De ce UE nu a făcut presiuni pe guvernare în acea perioadă?

Eu nu înțeleg destul de bine această întrebare, pentru că UE întotdeauna a fost acea care a cerut ca frauda bancară să fie investigată, cei care au comis-o să fie aduși în fața justiției și să fie recuperați acești bani. Nu înțeleg ce presiune ar fi fost posibilă, pentru că au fost niște acte criminale, care au fost comise de persoane concrete. Aici nu există compromisuri. Nici în trecut, nici acum.

Eu într-un fel m-am săturat de aceste practici de a pune responsabilitatea pe partenerii externi pentru fapte comise de către oameni concreți.  Și, în acest mod, să se creeze impresia că nu a fost așa de mare vina celor care sunt de fapt de vină. Responsabilitatea este a celor care au comis aceste lucruri. Pot să vă asigur că nici UE sau partenerii externi nu au tolerat niște lucruri comise în mod criminal.

După 5 ani de la semnarea Acordului de Asociere UE-RM mai există voci care susțin că acesta ar trebuie revizuit. Care este viitorul acestui proiect? 

Trebuie deja să constatăm că nu mai sunt voci care ar spune aceste lucruri. Cred că aceasta este consecința faptului că Acordul de Asociere și cel de Liber Schimb s-au dovedit a fi un instrument extraordinar pentru R. Moldova. S-au dezmințit mai multe mituri care s-au spus înainte. Au crescut exporturile și sperăm acum că o să vină și mai multe investiții. De exemplu, în sectorul agro-alimentar, care atunci s-a crezut că va fi afectat de comerțul liber, de fapt este cel mai mare beneficiar. Astfel, Acordul de Liber Schimb a adus bugetului R. Moldova 7 miliarde lei. E vorba și de locuri de muncă. Am creat mai mult de 15 mii de locuri de muncă noi, am susținut mai mult de 5000 de firme cu diferite instrumente, credite, granturi. În același timp, R. Moldova a primit suport pentru întărirea structurilor de stat și a instituțiilor care se ocupă de certificare, de business. Aceasta înseamnă că standardele din R. Moldova vor fi aceleași ca și în UE. Acest nivel de modernizare este fără precedent și o șansă extraordinară pentru R. Moldova.

Este prima dată când Vestul și Estul ajung la un consens în a susține o majoritate parlamentară dintre două partide cu viziuni diferite. Cât va dura această înțelegere? Exemplul R. Moldova poate servi drept exemplu pentru alte zone conflictuale?

În primul rând vreau să subliniez că din partea UE noi nu am avut și nu avem o atitudine bazată pe geo-politică. Noi întotdeauna am promovat standarde care sunt comune cu cele ale R. Moldova. Schimbările politice recente au fost făcute de partidele de aici. Partidele care au format o majoritate au făcut-o în baza valorilor de care am vorbit mai sus. Ele au exprimat dorința de a democratiza R. Moldova, de a elimina acești factori care au dăunat democrației și statului de drept. Sperăm că acest efort al guvernării actuale va continua cât mai mult timp. Programul de reforme trebuie să fie implementat în mod decisiv și să aducă rezultate, care să fie simțite de oameni.

În cazul în care actuala guvernare va face greșeli, UE va pune presiune pe clasa politică de la Chișinău?

Eu deja am menționat: condiționalitatea rămâne parte a relațiilor noastre. Totdeauna vom evalua starea de lucruri și schimbările care se vor face din punct de vedere al standardelor. Noi chiar vom intensifica dialogul nostru cu autoritățile R. Moldova și vom vorbi despre toate procesele care au loc. Noi întotdeauna vom da o evaluare cinstită a schimbărilor. De asemenea, noi înțelegem că acest proces de schimbare va fi unul de lungă durată și va cere unele decizii dificile, uneori foarte complexe, că nu va fi totul făcut într-o săptămână sau lună. Sperăm că și cetățenii înțeleg asta.

Diferendul transnistrean este o problemă veche a țării. Poate fi oare soluționată dacă UE va continua proiectele în regiune?

UE susține procesul de soluționare al conflictului transnistrean, suntem participanți activi în calitate de observatori în formatul 5+2 și vom continua acest lucru. Noi vom continua și programele de măsuri de consolidare a încrederii dintre ambele maluri ale Nistrului. Vreau să spun că forma de rezolvare a conflictului este deja cunoscută. Ea este aprobată de miniștrii tuturor țărilor membre ale OSCE și această soluție se va baza pe suveranitatea și integritatea teritorială a R. Moldova, în cadrul frontierelor recunoscute internațional. Acum trebuie să continue procesul de negocieri în format 5+2, ca această soluție să fie găsită.

leave a reply