NordNews
Avem ce spune

DOC// Minciunile episcopului Marchel au picioare scurte. Adevărul despre construcția catedralei „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” din Bălți

Episcopul de Bălți și Fălești, Marchel continuă discursul de ură față de statul român. Într-un interviu acordat acum nouă luni presei locale din Bălți, înaltă față bisericească a declarat că România nu a făcut nimic bun pentru basarabenii din R. Moldova. Mai mult, potrivit slujitorului patriarhiei ruse, românii „au luat și dus de aici tot ceea ce credeau că stă nepotrivit”.

Într-o țară unde identitatea religioasă contează, episcopul pro-rus de Bălți și Fălești Marchel a devenit un important formator de opinie pentru zeci de mii de credincioși. Cu toate acestea, PS Marchel s-a remarcat prin speculații politice și discursuri anti-românești.

„Da, am propus ca pe site și în statutul BOM, unde limba de oficiere a slujbelor este româna, să fie schimbată în conformitate cu Constituția RM, în care e scris clar și răspicat că limba de stat a RM este moldoveneasca. Eu sunt părtaș al limbii moldovenești, o iubesc și sunt conștient de ceea ce afirm. (…) Nu sunt specialist în domeniul lingvistic, dar am trăit 48 de ani, fiind sigur că vorbesc moldovenește. Insistențele celor care vor să mă convingă că această limbă nu e moldovenească nu m-au convins. Limba este o stare a sufletului, iar mie sufletul-mi șoptește că-s moldovean și vorbesc moldovenește”, declara în 2008 PS Marchel într-un interviu pentru cotidianul Timpul de dimineață”.

În cadrul aceluiași interviu, episcopul de Bălți și Fălești a venit cu acuzații dure la adresa Mitropoliei Basarabiei (subordonată canonic Patriarhiei Române). Potrivit lui Marchel, în spatele acestei mitropolii „se află politicieni care se amestecă în treburile interne bisericești. Mai mult, preoții s-au lăsat cumpărați de politicieni și au introdus în Biserică politica statului contemporan român – de înghițire a Republicii Moldova.”

Au trecut ani buni de atunci, dar discursul de ură față de statul român al Episcopului de Bălți și Fălești, Marchel rămâne neschimbat. Într-un interviu pentru presa locală din Bălți, PS Marchel declară că statul român nu a contribuit niciodată la îmbunătățirea vieții social-economice a basarabenilor din stânga Prutului, iar Catedrala episcopală „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” din spatele Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți nu a fost „dăruită poporului moldovenesc”.

„Plănuim să sfințim statuia lui Iisus Hristos. Noi am denumito monument de recunoștință creștină, iar acest rod al muncii noastre este dedicat celor care au ridicat această biserică, care au depus muncă spirituală, fizică și financiară, pentru că până la urmă, ea (biserica – notă red.) nu a fost dăruită poporului moldovenesc. Există unii care gândesc diferit. Așa cum țara noastră a fost ocupată de români, se presupune că este românească .. nimic de genul acesta. Ei (românii – notă red.) n-au făcut nimic bun aici. Dimpotrivă, au luat și dus de aici tot ceea ce credeau că stă greșit. Faptul că au construit ceva din banii lor pentru partea moldovenească – este o minciună, așa ceva n-a fost niciodată în istorie”, a spus PS Marchel.

În secvența video de mai sus, PS Marchel se referă la Catedrala episcopală „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” care a fost ridicată între anii 1924 – 1934 prin truda preasfințitului Visarion Puiu, primul episcop al Eparhiei Hotinului cu reședința la Bălți. Potrivit vrednicului de pomenire ierarh, Catedrala episcopală „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” care a fost ridicată cu mari osteneli și cu sprijinul financiar al Regatului României reprezintă „cel dintâi semn real şi trainic care să vorbească viitorului de stăpânirea, de drepturile şi de unitatea poporului nostru românesc”.


Potrivit lui Constanstin Tomescu, autorul cărții „10 ani de la reînfiinţarea Episcopiei Hotinului”, profesor universitar şi secretar al Mitropoliei Basarabiei în perioada interbelică, după instalarea oficială de la Bălţi, episcopul Visarion Puiu găseşte eparhia fără catedrală, fără locuinţă, fără cancelarie şi fără funcţionari. După aceste triste constatări, episcopul Visarion Puiu avea să se adreseze către Primul Ministru, pe atunci I. I. Brătianu, cu următoarea rugăminte:

“[…] Episcopia Hotinului are reședința în orașul Bălți, localitatea cea mai însemnată din colțul de nord-est al țării, cu populație de peste 50 mii de locuitori, din care cea mai mare parte sunt evrei. Dar, în tot orașul acesta, pentru trebuințele cultului public al poporului ortodox, nu este de cît numai o singură biserică, ce servește astăzi și de catedrală.

Deaceea, pentru a se dobîndi un nou lăcaș, de închinare poporului ortodox, din această localitate[…] este absolută nevoie de construirea unei frumoase biserici și a unei reședințe episcopale.

Și în vederea împlinirea acestei trebuințe, de atîta însemnătate, religioasă și națională, venim a vă ruga, Domnule Prim Ministru, să binevoiți a dispune ca Înaltul Guvern să hotărască:

  1. A se face prin Ministerul Cultelor și Artelor, planurile necesare catedralei și reședinței episcopale din orașul Bălți.
  2. Să ni se dea un fond începător de trei milioane, pentru procurarea întăiului material de piatră și lemn, trebuitor lucrărilor pregătitoare unor asemenea edificii, chiar în cursul acestui an.”

Astfel, pentru instalarea noii episcopii în oraşul Bălţi se cerea neapărat construirea unei catedrale şi a reşedinţei episcopale. În acest sens, pentru obținerea loturilor de pământ, Visarion Puiu dă consiliului eparhial următoarea hotărâre episcopală:

         “ Încă din anul 1918, cînd am văzut întîiaș dată orașul Bălți, nu am înțeles, de ce pentru populația creștină ortodoxă nu este de cît o singură biserică?..

Fiind voia lui Dumnezeu să trecem la 1923 din scaunul de la Curtea de Argeș în cel al episcopiei Hotinului, întîiul nostru gînd a fost să începem în acest oraș al reședinței, construirea unei biserici mari și impunătoare prin înfățișarea ei, care să fie orașului o podoabă, iar credincioșilor creștini un locaș de închinare.

Și cum dorim a ni se împlini acest gînd cît mai în scurtă vreme, hotărîm să se ceară de la Zemstva acestui judeș, locul descoperit, din colțul făcut de strada Regele Ferdinand și strada general Berthelor, situat în cartier creștinesc și pe un punct ridicat și după dobîndirea lui, să se ceară în asemenea scop Ministerul Cultelor, fondurile trebuitoare[…]

Dată în Bălți la 6 septembrie anul una mie nouă sute douăzeci și trei”

VISARION, episcopul Hotinului.

Totodată, la 27 octombrie 1923 se înfiinţează un comitet pentru construcţia catedralei, preşedinte fiind ales episcopul Visarion. Întocmirea planurilor prevăzute cât şi supravegherea lucrărilor de construcţie a catedralei, comitetul îi încredinţează arhitectului A. Gabrielescu de la Comisiunea monumentelor istorice din Bucureşti. S-a convenit ca viitoarea catedrală să poarte hramul „Sf. Împăraţi Constantin şi Elena”.

La două zile distanță, Zemstva județului Bălți, în ședința de la 29 Octombrie 1923, luând în discuție cererea p.s. sale, prin jurnalul nr. 327 hotărăște cedarea terenului sub rezerva aprobării Ministerului de Interne.

Potrivit lui Constantin Tomescu „episcopia face și ea intervenții către ministerul de culte, ministerul de interne și sfântul Sinod, spre a se întări definitiv cedarea terenului trebuitor pentru noua catedrală.”

Prin decretul regal nr. 315 din 31 ianaurie 1924 se aprobă cedarea de veci către episcopia Hotinului a terenului din strada Regele Ferdinand, colț cu strada general Berthelot, din orașul Bălți, proprietarea Zemstvei, pentru ca pe el să se construiască viitoarea biserică catedrală.

Încheerea actelor definitive de cedare a acestui teren s-au făcut însă tocmai în anul 1928, când actul de donație s-a transcris la tribunalul Bălți, secția 1, sub nr. 4495 din 4 Septembrie.

Constantin Tomescu mai scrie că „încheindu-se în cursul verii anului 1924 toate lucrările premergătoare pentru construirea catedrale, se convoacă iar comitetul pentru a discuta împreună cu arhitectul ultimele măsuri ce mai trebuiesc luate și să hotărască asupra cărui antreprenor urmează să se treacă executarea lucrării. Comitetul în ședința de la 7 septembrie 1924 admite condițiunile din memoriul arhitectului în vederea construcției precum și devizul parțial […] apoi, comitetul ia cunoștință că s-a obținut, drept rezultat al nenumăratelor intervenții, alocarea în bugetul ministerului de culte, a sumei de 2.500.000 lei pentru începerea lucrărilor.”

Cu toate acestea, pentru începerea lucrărilor, în 1924 s-au eliberat numai 1.500.000 lei: 500.000 lei la 29 octombrie, iar restul de 1.000.000 de lei la 5 noiembrie. La 10 ianuarie 1925,  episcopul Visarion Puiu  trimite un demers Ministerului Cultelor cu rugămintea de a „ni se acorda pentru compania de lucru a acestui an suma de 4.000.000 lei cu ajutorul cărora întreg edificiu ar putea fi terminat din roşu şi ar putea fi acoperit”. Din partea ministerului se eliberează numai 1.000.000 lei. S-au făcut nenumărate apeluri către minister pentru a se mai acorda ajutor, dar fără nici un rezultat. La sfârşitul anului 1926 construcţia era ridicată până la acoperiş, iar pentru săvârşirea acestor lucrări, comitetul de construcţie a fost nevoit să recurgă la împrumuturi. Despre aceasta, la 18 octombrie 1927, Preasfinţitul Visarion menţiona în scrisoarea adresată ministerului, rugând să se elibereze suma pentru acoperirea datoriilor: „Pentru catedrală s-a dat până acum 8.436.835 lei, lucrările ajungând la anumite puncte dificile de construcţie am recurs în anul 1926 la împrumuturi, fiincă în 1926 s-au făcut cheltuieli de 1.004.056 lei…, rugăm să se elibereze sumele necesare acoperirii datoriilor”. În continuare în ajutorul construcţiei catedralei intervine clerul eparhiei.

Catedrala episcopală din Bălți, fiind cel dintâi semn vădit și trainic, pe care cârmuirea românească îl înfingea în pământul Basarabiei de la reîntoarcerea ei la Patrie, solemnității punerii pietrii fundamentale trebuia să i se dea toată măreția cuvenită. De aceea PS Visarion, prin adresa Nr. 4312 din 8 septembrie 1924, intervine către ministerul de culte ca să poftească la aceast eveniment și pe Alteța Sa Regală, Principele Carol, Moștenitorul Tronului, pe membrii sfântului Sinod și cât mai mulți demintari ai statului.

Părintele ierodiacon dr. Laurențiu Busuioc, profesor la academia teologică din Oradia, atunci funcționar al consiliului eparhial din Bălți scria:

“[…] Se începe serviciul sfințitor. Binecuvîntarea o dă însuși Patriarhul Ierusalimului Damianos. Înfingerea crucei, arătînd locul altarului acestei catedrale cu hramul “sfinților Împărați Constantin și Elena”, care sunt și patronii capitalei București, o face episcopul Visarion al Hotinului.”

 Tot din cartea “10 ani de la reînfiinţarea Episcopiei Hotinului” aflăm că la punerea pietrei de temelie a Catedralei “Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” din Bălţi au fost prezenţi Majestatea Sa Regele Carol al II-lea și prințul moştenitor Marele Voievod Mihai, dar și Patriarhul Ierusalimului Damianos al II-lea.

“Astăzi, 28 septembrie, anul Mîntuirei una mie nouă sute douăzeci și patru, în al zecelea an de glorioasă domnie a Majestății Sale Regelui Ferdinand I al României și a soției sale Regina Maria, pusu-sa temelie în orașul Bălți bisericii catedrale episcopale, cu hramul sfinților împărați cu apostolii, Constantin și Elena, fiind la acest însemnat act Alteța Sa Regală Principele Carol […]Și se ridică acest sfînt locaș, prin osîrdia preasfințitului Visarion Puiu, întîiul episcop al reînviatei eparhii a Hotinului, după planurile întocmite de arhitecții Adrian Gabrielescu și Petre Dumitrescu din București ca să fie loc de închinare norodului creștinesc și podoabă acestui oraș, și semn de vecinică aducere aminte pentru întoarcerea acestei laturi de țară dintre Prut și Nistru la patria mamă – România.

Făcut și semnat în orașul reședinței episcopale Bălți.”


 La o sută de ani distanță, catedrala “Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” din Bălți se află în gestiunea Eparhiei de Bălți și Fălești din cadrul Mitropoliei Moldovei – care, la rândul său, activează sub jurisdicția Patriarhiei Moscovei.

Catedrala “Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” din Bălți
Catedrala “Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” din Bălți

De-a lungul anilor catedrala s-a uzat, iar conducerea Episcopiei de Bălţi şi Făleşti a hotărât ca această să fie renovată. Potrivit specialiștilor din cadrul Comisiei de Inventariere a momumentelor de importanță națională și de importanță locală din mun. Bălți, Catedrala a fost renovată fără să fie respectate normele în cazul monumentelor istorice.

Potrivit documentului semnat la data de 27 iulie 2017, specialiștii au constatat că „tâmplăria, geamurile din plastic termopan,lambriurile din plastic nu corespund originalului. Pe teritoriul catedralei sunt construcții ilegale în zona de protecție, casa cu trei nivele, două monumente și un șantier în lucru.” Astfel, specialiștii au cerut ca edificiul să fie readus la starea sa iniţială.


Contactact telefonic, PS Marchel a declarat pentru NordNews că părerea sa cu privire la istoria și construcția Catedralei „Sfinţii Împăraţi Constantin și Elena” rămâne neschimbată. El continuă să susțină că românii nu au făcut nimic bun pentru această palmă de pământ și mai ales pentru Catedrală.

Numai voi jurnaliștii astăzi spuneți una, mâine alta. Da, la mine nu s-a schimbat, am aceeași părere. Mai cercetează istoria, dar cu fleacuri din astea prostești, te rog să mă lași în pace.

Merită de menționat că episcopul de Bălți și Fălești, Marchel se contrazice în declarații. În cartea Catedrala  „Sf. Împ. Constantin și Elena” din mun. Bălți  la 70 de ani, tipărită cu binecuvântarea Înalt Prea Sfințitului Vladimir și cu osteneala parohului catedralei, arhimandritul Marchel (Mihăescu) este scris negru pe alb că: „comitetul  ia cunoștință că s-a obținut, drept rezultat al nenumăratelor intervenții, alocarea în bugetul Ministerului de Culte, a sumei de 2.500.000 lei pentru începerea lucrărilor.”

De cealaltă parte, episcopul de Bălți al Mitropoliei Basarabiei, Prea Sfințitul Antonie a declarat că PS Marchel nu este la prima sa minciună de acest fel.

„Aceste declarații se înscriu în șirul altor minciuni rostite în adresa a tot ce este românesc aici. Ar trebui ca el să cunoască istoria, pentru că aici e o problemă.”

1 Comentariu
  1. […] Într-o țară unde identitatea religioasă contează, episcopul pro-rus de Bălți și Fălești Marchel a devenit un important formator de opinie pentru zeci de mii de credincioși. Cu toate acestea, PS Marchel s-a remarcat prin speculații politice și discursuri anti-românești, scrie portalul NordNews. […]

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata