Directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), Viorel Furdui, cere președintelui Igor Dodon și prim-ministrului Ion Chicu să explice care sunt intențiile reale ale Guvernului în legătură cu realizarea reformei administrativ-teritorială și dacă într-adevăr se dorește realizarea acesteia. Se întâmplă după ce Autoritățile Publice Locale (APL) au primit scrisori din partea Guvernului prin care li se cere să prezinte propuneri cu privire la reforma administrativ-teritorială, fapt care a stârnit nedumerirea APL-urilor, ținând cont de faptul că anterior, coaliția de guvernare se pronunța contra acestei reformei sau cu maximă prudență, scrie deschide.md.
„Totuși Reforma Administrativ-Teritorială și lichidarea primăriilor?În atenția D-lui Președinte al Republicii Moldova și Prim-ministrului!
Stimate dle Președinte,
Stimate dle Prim-ministru,
Recent, APL au primit scrisori din partea guvernului prin care li se solicită prezentarea de propuneri, inclusiv privind reforma administrativ-teritorială. (se anexeaza). Majoritatea APL au fost luate prin surprindere și sunt nedumerite. Iar comunutățile locale sunt bulversate. Deoarece, anterior, domniile voastre personal și coaliția actuală de la guvernare în general, întotdeauna sau pronunțat împotriva sau cu prudență maximă privind această chestiune. Totodată o astfel de reformă importantă, necesită o discuție largă în societate, implicarea tuturor părților intetesate/vizate, timp și o pregătire corespunzătoare. Pentru a nu repetă eșecurile reformelor anterioare și pentru a nu înrăutăți viața cetățenilor, prin reforme grăbite, netransparente și nepregătite. În acest context, solicităm opiniile DVS referitor la acest subiect și să explicați autorităților locale, comunităților locale și întregii societăți , care sunt intențiile reale a Guvernului și dacă cu adevărat intenționați să realizați reforma administrativ-teritorială”, scrie Furdui pe pagina sa de Facebook.
Directorul CALM este de opinia că „o poziție clară și explicită a conducerii țării ar putea aduce liniște și calm în societate, în această perioada destul de agitată și complicată”, iar la „realizarea unor astfel de reforme importante și sensibile să fie asigurat un proces cât mai larg și participativ de discuții și consultare cu APL/CALM, sectorul asociativ, academic, societatea civilă sicietatea civilă, forțele politice etc.”
Potrivit lui Furdui, „această reforma trebuie să fie în beneficiul real al cetățenilor, să se bazeze pe realități, să întrunească un consens politic și social larg, care apoi să asigure continuitatea și sustenabilitatea reformei”. „Altfel, există riscul de a repeta greșelile și de a calcă pe aceleași greble! Iar cel din urmă pierdant, din nou va fi cetățeanul! Sperăm să fim auziți!”
Menționăm că, în luna mai anul curent, premierul Ion Chicu spunea că R. Moldova cheltuie anual irațional miliarde de lei irațional pentru întreținerea a mii de funcționari.
„Avem cel mai mare aparat administrativ local/per capita în toată Europa. Sute de primării cu mai puțin de 700-1000 de locuitori. Cel mai grav, că nici serviciile prestate cetățenilor în asemenea circumstanțe nu au cum fi calitative. Firește, nici de-o autonomie financiară a APL nu poți vorbi, când în primărie ai mai puțin de 100 de oameni care lucrează, iar agenți economici 1-2. La Guvern este pregătit Conceptul acestei reforme, iar revenirea în 2023 la o structură administrativ-teritorială rațională (similară celei de până în 2003) este absolut imperativă. Speculații de tipul „cetățenii nu vor avea acces la serviciile publice” țin tot de categoria „cipizare” și constituie populism nerușinat”, nota atunci șeful Executivului.
Atunci Chicu mai spunea că la Guvern este pregătit Conceptul unei reforme cu privire la revenirea structurii administrativ-teritoriale similară celei de până în 2003. De precizat că, R. Moldova a fost împărțită din 1998 până în februarie 2003 în: nouă județe, un municipiu și două unități teritoriale.
Anterior președintele Igor Dodon a pledat pentru neadmiterea reformei teritorial-administrative, prin care se va reveni la județe.
