NordNews
Avem ce spune

Ești ceea ce respiri: Fumul, mai nociv decât se crede

O țigară aprinsă, un incendiu neînsemnat de vegetație, un fum negru emis de o mașină – toate acestea ne macină sănătatea în fiecare zi. Calitatea aerului ne influențează direct organismul și, respectiv, durata de viață. Poluarea mediului, care atrage după sine schimbările climatice, este o provocare pentru comunitatea științifică din toată lumea. Într-o abordare simplistă, savanții înțeleg că, în primul rând, omenirea trebuie să reducă volumul de fum eliminat în atmosferă, scrie publika.md.

Consecințele incendiilor vegetale

În acest an, în Republica Moldova este înregistrat un număr record de incendii de vegetație. În luna martie, de exemplu, pompierii raportau și câte 500 de focare, în doar 24 de ore. Oamenii s-au obișnuit cu fâșiile forestiere și dealurile pârjolite, fără să pătrundă în esența a ceea ce înseamnă impactul asupra sănătății umane după inhalarea dioxidului de carbon, emanat de incendii. În funcție de timpul de expunere și nivelul de poluare, studiile clinice au demonstrat apariția unor grave disfuncții în organismul uman:

  • Modificări ale funcției ventilatorii pulmonare;
  • Creșterea incidenței bolilor respiratorii, a crizelor acute de astm;
  • Creșterea mortalității provocată de bolile cardio-vasculare;
  • Apariția bolilor respiratorii acute la copii.

În scopul diminuării acestor efecte, autoritățile sanitare recomandă evitarea zonelor afectate de incendii de vegetație și după producerea lor. Deplasarea pe terenul ars ridică în atmosferă particule microscopice de funingine, bogate în particule nocive, pe care le inhalăm. Dacă se întâmplă să fim nevoiți să rămânem în zonă, se recomandă să purtăm măști de protecție de tip FFP2/KN95.

Pericolul din țigara aprinsă

Fumătorii au un motiv în plus de îngrijorare, întrucât și gradul de expunere la riscuri este mai mare. În fumul de țigară au fost identificate peste 6.000 de substanțe chimice, dintre care autoritățile de sănătate publică au clasificat aproximativ 100 de substanțe ca și cauze sau potențiale cauze ale bolilor asociate fumatului, precum cancerul pulmonar, bolile cardiovasculare și emfizemul pulmonar.

Mai mult, fumătorii îi expun riscurilor și pe cei din jur. Nefumătorii care petrec mai mult timp în compania unui om, în momentul în care acesta fumează, pot suferi de aceleași boli ca și fumătorii.

Astfel, dacă reducerea emisiilor nocive este o preocupare globală ce durează în timp, atunci un fumător care renunță la țigări poate contribui imediat la îmbunătățirea sănătății publice.

Ca cei care nu sunt gata să renunțe la țigările convenționale, există alternative mai puțin nocive. Dispozitivele de încălzire a tutunului, țigările electronice, pastilele cu nicotină sunt doar câteva dintre soluțiile fără fum, gândite să reducă riscurile de sănătate ale fumătorilor și a celor din jur.

Care totuși este deosebirea dintre țigări și de exemplu dispozitive fără fum? În cazul țigărilor, fumătorii împreună cu nicotină, de care sunt dependenți, inhalează mii de alte substanțe chimice provenite din procesul de ardere a tutunului. Produsele fără fum se bazează pe eliminarea arderii tutunului în procesul de eliberare a nicotine. De exemplu, dispozitivele care încălzesc tutunul la temperaturi semnificativ mai reduse, eliberează nicotină fără ardere, iar aerosolul este compus 90% din apă și glicerină.

Mașinile, principala sursă de poluare

Totuși, date oficiale arată că în Republica Moldova peste 90 la sută din poluanți provin de la transportul auto, spre deosebire de marile orașe unde industria grea crează ceață din particule periculoase.

Numărul mașinilor înmatriculate în Republica Moldova a depășit cifra de un milion, mai mult decât dublu față de acum 20 de ani. Această creștere a confortului populației, însă, se lasă cu sechele pentru mediu. Problema este stringentă mai ales pentru Chișinău și Bălți, unde avem și cele mai mari concentrații de trafic. Gazele de eşapament conţin: oxid de carbon, hidrocarburi, oxizi de azot, funingine, bioxid de sulf, compuşi ai plumbului şi metale grele.

Potrivit Agenției Naționale de Sănătate Publică, doar în anul 2021, în Republica Moldova au fost înregistrate peste 450 de mii de pacienți cu boli ale aparatului respirator.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

"
"