NordNews
Avem ce spune

FOTO | Masa rotundă „În căutarea unui mare erou – Generalul nepereche Stan Poetaș”

Permanent loiali cinstirii eroilor neamului nostru, la inițiativa consulului general Petrișor Dumitrescu, Consulatul General al României la Bălți, în parteneriat cu Muzeul de Istorie și Etnografie din Soroca, au organizat Masa rotundă cu genericul „În căutarea unui mare erou – Generalul nepereche Stan Poetaș”.

Cu acest prilej, a fost cinstită memoria generalului și „eroului legendar” care, potrivit istoricului Constantin Kirițescu, „la Topraisar, Neajlov și la Mărășești, înfruntase de atâtea ori moartea în față, în cele mai dramatice momente ale războiului nostru”, dar „i-a fost dat să moară, lovit de un glonț mișel, tras din spate”.
În discursul său, consulul general a adus un omagiu marelui erou român, care a luptat pentru reîntregirea neamului românesc, îndeosebi în anul 1917, la Mărășești, și a fost ucis mișelește, la Călărașeuca, Ocnița, fiind înmormântat la 14 ianuarie 1919 la Soroca. Personalitatea sa marcantă pentru istoria noastră reprezintă un simbol al românismului și demonstrează, prin toate calitățile sale, noblețea Armatei Române, corectitudinea, demnitatea, devotamentul și onoarea față de valorile naționale, până la sacrificiul suprem.
Conduita, corectitudinea și cinstea, alături de faptele sale de vitejie, ne arată cât de glorioasă este Armata Română. Vom purta în inimile noastre de-a pururi măreția Armatei Române și promitem tuturor eroilor români că-i vom comemora așa cum se cuvine.
În încheiere, consulul general a mulțumit organizatorilor și tuturor participanților și a subliniat că, de fiecare dată, va fi prezent la astfel de activități importante pentru istoria noastră.
Directorul Muzeului, domnul Nicolae Bulat, a prezentat aspecte inedite din viața marelui erou, așa cum le-a descris în cartea sa, „În căutarea unui mare erou, Generalul Stan Poetaș”, greu de găsit în sursele de informare, întrucât istoria, care a fost ascunsă și distorsionată atâtea decenii în vremuri tulburi, are nevoie de timp și multă trudă pentru a fi scoasă la lumină.
Conferința s-a desfășurat într-o atmosferă de înaltă ținută, sala Muzeului de Istorie și Etnografie dovedindu-se neîncăpătoare pentru toți cei care au participat la conferință, inclusiv invitați speciali, veniți din satul Cureșnița, localitate care, în perioada interbelică, purta numele General Stan Poetaș.
După conferință, consulul general a depus flori la piatra funerară a generalului Stan Poetaș, aflată în curtea Muzeului.
Cu această ocazie, consulul general a oferit Muzeului de Istorie și Etnografie din Soroca un exemplar al volumului „Cartea noastră”, care a văzut lumina tiparului în anul 2021, un proiect anastatic al cărții cu același nume editat în anul 1936, sub coordonarea lui Emanoil Cattely, prefectul județului Bălți.
GLORIE ETERNĂ ȘI RECUNOȘTINȚĂ EROILOR NEAMULUI!
TRĂIASCĂ ÎN VECII VECILOR, DE-A PURURI, PATRIA ROMÂNĂ ȘI POPORUL SĂU!
*Conform Wikipedia:
Generalul Stan Poetaș s-a născut în anul 1870, în localitatea Ulmu, judeţul Brăila, Stan Poetaş a fost un mare general al armatei române în timpul Primului Război Mondial.
A urmat școala primară, gimnaziul, mai apoi școala militară, pe care a absolvit-o în 1889. La vârsta de 19 ani a devenit ofițer. Din acel an a început ascensiunea sa în cariera militară de la gradul de sublocotenent, comandant de pluton, până la gradul de colonel și comandant al Regimentului 40 Infanterie Călugăreni, în 1916, când România a intrat în Războiul pentru Reîntregire.
Între anii 1916-1918 Stan Poetaș a luptat în Dobrogea și a participat la luptele pentru București din noiembrie 1916. Colonelul Stan Poetaș a condus eroic bătălia de la Neajlov–Argeș supranumită și Bătălia Bucureștilor. El a declanșat un atac furibund la Bălăria și a luat 200 de prizonieri, capturând trei tunuri grele și numeros material de război. Statul Major al diviziei germane 217 se refugiază la Ghimpați.[1]
Vara anului 1917 l-a găsit la Mărășești, fiind în fruntea Brigăzii 17 Infanterie; a luptat eroic și a realizat în practică deviza: „Nici pe aici nu se trece!” a generalului Eremia Grigorescu. La bătăliile de la Mărăști, Mărășești și Oituz armatele austro-germane au fost oprite.[3]
Din cauza atacurilor mai multor bande de soldați proveniți din Armata Rusă aflată în descompunere, precum și a incursiunilor grupărilor comuniste ale Rusiei Sovietice care activau în Ucraina, conducerea României a fost nevoită să folosească armata pentru a apăra populația Basarabiei.[3]
În anul 1918, sosind la Drochia și mai apoi la Hotin, generalul Stan Poetaș a organizat unitățile militare în așa fel încât să nu fie atacate prin surprindere de bandele bolșevice. Situația era foarte complicată. Râul Nistru era înghețat și unitățile teroriste treceau liber în Basarabia. În nordul Basarabiei, după cum scrie istoricul român Costin Scurtu, au existat trei sectoare de trecere din Ucraina în Basarabia: 1) Żwaniec-Hotin, 2) Berezówka-Lomacineți și 3) Moghilău-Otaci. În zona Hotinului era concentrată banda lui G.I. Bărbuță. La 5/18 ianuarie 1919 au fost primite anumite informații despre pregătirea bandelor bolșevice și petliuriste de a trece Nistrul. S-au luat măsuri de întărire a frontierei. La orele 9 dimineața generalul Stan Poetaș a primit informații că bolșevicii au trecut Nistrul și în alte sate de frontieră. Trupele române au fost atacate din spate, mai exact din unele sate unde populația ruso-ucraineană s-a răsculat.
Văzând că situația este complicată, generalul Stan Poetaș a decis să inspecteze sectorul din dreapta Batalionului 2 din Regimentul 34 Infanterie. S-a îndreptat pe șoseaua Otaci-Călărașeuca. În timpul inspectării trupelor sale din zona satului Călărașeuca a fost împușcat din spate de către oamenii din banda lui G.I. Bărbuță. A fost omorât, iar cadavrul batjocorit. Cercetările ulterioare au stabilit că generalul Stan Poetaș a fost ochit de către un bandit rusificat din banda lui G.I. Bărbuță – un oarecare S. Fosu. Acest S. Fosu a fost prins, judecat și condamnat la moarte în anul 1929, iar G.I. Bărbuță și bandiții lui au fost prinși și executați de către forțele hatmanului Simon Petliura dincolo de Nistru.
Istoricul Constantin Kirițescu a scris astfel despre moartea generalului Stan Poetaș: „I-a fost dat să moară, lovit de un glonț mișel, tras din spate, acestui erou legendar al armatei române, care la Topraisar, Neajlov și la Mărășești, înfruntase de atâtea ori moartea în față, în cele mai dramatice momente ale războiului nostru”.
În ziua de 11 ianuarie 1919, „corpul mult regretatului comandant Poetaș a fost dezgropat din zăpadă, depus în sicriu și evacuat spre Soroca”. A fost înmormântat la 14 ianuarie 1919 în orașul Soroca.
În perioada interbelică o serie de acte administrative au încercat să cinstească memoria generalului:
• o comună din județul Caliacra a primit numele Comuna General Stan Poetaș.[4]
• Strada General Stan Poetaș din Chișinău.[5]
• Strada General Stan Poetaș din Soroca.[6]
• Strada Stan Poetaș din București,[7] astăzi redenumită Teleajen.[8]
• Satul Cureșnița din județul Soroca a fost denumit cu numele generalului Poetaș. Totodată, în orașul Soroca, în semn de stimă și recunoștință, a fost înălțat în 1929 un monument în memoria sa.
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata