FOTO | Moldova: Între două recensăminte au dispărut 150 de sate

Satul moldovenesc este la limita existenței demografice. Locuitorii satelor, cei care mai sunt, nu se identifică prin comportament cu tradițiile satului moldovenesc: meștesug, datini, obiceiuri, inclusiv dragostea față de pământ.

Demografia Republicii Moldova este periclitată de migrația excesivă. Depopularea rurală știrbește din durabilitatea existenței ei și a bunăstării economice a întregului cadru demografic, menționează Valeriu Sainsus, expert în probleme de populație și demografie al IDIS Viitorul, solicitat de IPN. Potrivit expertului, în țară nu există potențial de creștere demografică și se compromite dezvoltarea unei ramuri strategice a țării, cum este agricultura. Populația rurală intră în cota de îmbătrânire, ceea ce înseamnă că, fără efort economic, o modificare a situației nu este posibilă.

Valeriu Sainsus susține că, între două recensăminte privind populația, au dispărut 150 de sate, iar următorul deceniu ar pune în pericol toată periferia națională rurală. În opinia sa, satul din Republica Moldova în ultimul secol a fost tratat periferic, diferențele dintre sat și oraș s-au accentuat, nu au fost dezvoltate priorități rurale. Cetățeanul rural a rămas cu problemele de unul singur, iar raționamentele lui vin din realitățile pe care le vede în spațiul în care se desfășoară viața.

Expertul menționează că sunt strict necesare politici de dezvoltare rurală direcționate spre grijile cetățeanului de la sate. Dezvoltarea infrastructurii de transport și drumuri, precum și conexiunea acestora, ar stopa exodul rural. Este crucial ca în reforma teritorial-administrativă, orașele să acopere necesitățile de servicii ale oamenilor de la sate, dar și calitatea acestora. În opinia sa, politicile sociale trebuie sporite de urgență.

Primarul satului Feștelița, Ștefan Vodă, Nicolae Tudoreanu, este la al cincilea mandat și spune că în Republica Moldova criza identitară a majorității populației ține în captivitate organizarea societății. Autoritățile nu percep statul ca ceva patriotic, iar simbolurile naționale, cum este imnul și drapelul de stat, nu trezesc sentimentul de patriotism. „Ai impresia că toți sunt în căutarea unui rege la care să se supună și de la care sa primească indicații pentru a dirija”, menționează Nicolae Tudoreanu, citat de IPN.

Edilul afirmă că satele s-au pomenit în situația precară deoarece locuitorii lor nu se mai identifică cu tradițiile satului moldovenesc: meșteșugul, datinile, obiceiurile, inclusiv dragostea față de pământ. Ocupația femeilor tinere este să stea acasă, să crească copii, să nu facă nimic, să aștepte bani de la soții plecați peste hotare. Primarul este de părere că satele mari pot deveni poli de creștere economică pentru satele mici, dar pentru asta sunt necesare politici de dezvoltare. Lipsa serviciilor publice, a infrastructurii, locurilor de muncă și dezinteresul muncii „la pământ” face ca oamenii să caute ceva mai ușor și fără mare efort. Excepții sunt acolo unde oamenii sunt nepretențioși fața de greutățile întâlnite.

Potrivit lui Nicolae Tudoreanu, Feștelița este un sat specific, oamenii nu au fost pretențioși și trăiesc destul de modest. Migrația nu a afectat localitatea. Chiar dacă pleacă cineva peste hotare, revine acasă. Primăria a găsit soluții la multe probleme publice, iar odată rezolvate, oamenii din mândrie și plăcere trăiesc și încearcă să fie parte la procesele decizionale, deși multe realizări nu sunt prețuite. „Dar este bine că pentru cei din afara Feșteliței se privește altfel, în raport cu toate perioadele istorice pe care le-a trăit acest sat”, a conchis primarul de Feștelița.

Ion Dolganiuc, de 12 ani primar de Colibași, Cahul, spune că satul Republicii Moldova este însăși ţara şi, aşa cum sunt dezvoltate satele Moldovei, așa arată și țara. Un impact mare l-a avut în ultimii ani modul de distribuire a finanțelor. „Satele, administrațiile locale, sunt dependente total de finanțările de la centru. Localitățile nu au surse alternative de venit sau acele de 15-17% sunt catastrofal de mici”, a declarat Ion Dolganiuc pentru IPN.

În ceea ce privește fenomenul migrației, primarul de Colibași susține că edilii sunt neputincioși să schimbe lucrurile, iar cei care reușesc este datorită muncii titanice pe care o depun. „Se reușește atunci când ai capacitatea să mobilizezi colectivitatea pe un drum comun. Când cetățenii se implică în ceea ce facem noi în localități, când ai o echipă, care are un scop comun, o echipă de profesioniști. Primarul, fără de o echipă de profesioniști, e ca și generalul fără de armată”, a spus edilul.

Ion Dolganiuc nu crede că degrabă se va schimba ceva în localități, deoarece astăzi administrațiile locale de nivelul întâi au peste 700 de atribuții delegate, însă doar 50 au susținere financiară. În opinia sa, ceea ce ține astăzi satele pe linia de plutire este entuziasmul administrației locale și al oamenilor, iar una dintre soluții, pentru a ieși din impas, ar fi ca autoritățile locale să beneficieze de surse alternative de venit din proiecte. La fel, este nevoie de o abordare reală și constructivă asupra Strategiei de descentralizare. Atât timp cât o să fie menținută puterea centrată la centru, nu o să se reușească multe.

leave a reply