Aproape 8 ore. Atât ne-a luat să ajungem în satul Solonețu-Nou din comuna Cacica, județul Suceava, România, o localitate din munții Bucovinei, care se află în Podișul Sucevei, la poalele estice ale Obcinei Mari. A fost un drum lung, cu o așteptare de aproape două ore la punctul de trecere a frontierei Costești Stânca. Unde mai pui că am mai și încurcat drumul. Apoi, cuprinși de frig și lehniți de foame, am căutat un loc călduț pentru a înnopta. Dar nu înainte de a luat cina, chiar în mașină. Am cumpărat niște chifle de la cea mai apropiată benzinărie, pentru că toate restaurantele erau deja închise. Colac peste pupăză, cele patru pensiuni la care am mers pentru a face un popas, nu mai aveau locuri suficiente de cazare. Am înnoptat într-un hotel de patru stele cu o priveliște minunată spre munți, care străpungeau cerul. Dimineața, abia de-i zăreai din cauza ceții dense. A doua zi ne-am pornit în drum spre comunitatea polonezilor, care tocmai s-au adunat pentru a sărbători Nașterea Domnului, o tradiție păstrată cu sfințenie deja de 20 de ani.
sursa foto: Nicoleta Pînzaru, reporter Nord News
Denumirea satului ,,Solonețu-Nou” în limba română și polonă
o localnică din satul Solonețu-Nou
BINE AȚI VENIT ÎN SOLONEȚU-NOU!
În mijlocul satului Solonețu – Nou, printre sutele de case tradiționale bucovinene împletite cu un stil specific polonez, decorate frumos în ajunul sărbătorilor de iarnă, se regăsește și Casa Polonă sau Dom Polski, o clădire impunătoare din lemn și piatră, a cărei arhitectură se armonizează perfect cu peisajul. Aici, oaspeții sunt întâmpinați cu pâine și sare, așa cum cere tradiția, iar copiii, îmbrăcați în straie populare cântă ,,Witamy was, alleluja”, în traducere – „Bine ați venit, Aleluia!”
munții din satul Solonețul Nou
Dom Polski din satul Solonețul Nou
UNA DINTRE CELE MAI VECHI MINORITĂȚI ETNICE DIN ROMÂNIA
Uniunea Polonezilor este singura organizaţie a polonezilor din România, înființată la București, pe 16 martie în anul 1990 din inițiativa unui grup de polonezi. Ea cuprinde comunităţile poloneze din Bucovina, din satele județului Suceava, precum şi polonezii împrăștiați în marile oraşe precum București, Constanța și Iași. În prezent, comunitatea poloneză din România este sprijinită financiar de Guvernul României. Asta le permite să desfășoare activități culturale, să tipărească ziare, dar și să promoveze tradițiile polone.
,,Comunitatea polonă din România, mai ales aici, în Solonețu Nou suntem de aproape 200 de ani. Nu vorbim de o asimilare de azi pe mâine, e o chestiune în care polonezii au venit aici pe vremea imperiului austro-ungar. Au venit aici să facă treabă, pentru a lucra la mina din Cacica. Au venit polonezii în 1971 pentru a scoate sarea din mină. Au venit polonezii puțin mai târziu în Solonețul-Nou, unde aveau nevoie de oameni care făceau case, care scoteau lemn din pădure. Sunt lucruri cu care noi am trăit și am conviețuit sute de ani”, a declarat Ghervazen Longher, președintele Uniunii Polonezilor din România.
ÎN ROMÂNIA MINORITĂȚILE ETNICE CONSTITUIE 11% DIN POPULAȚIE
Dacă în R. Moldova minoritățile etnice constituie aproape 18% din populație, atunci, în țara vecină ele reprezintă 11% din totalul de 19, 2 milioane de cetățeni. În România există 20 de minorităţi naţionale şi etnice: albanezi, bulgari, croaţi, cehi, greci, macedoneni, germani, armeni, romi, ruşi, lipoveni, ruteni, sârbi, slovaci, tătari, turci, ucraineni, unguri, italieni și evrei. Lipsa unei legi a minorităţilor naţionale face ca drepturile minorităţilor şi garantarea respectării lor să fie stabilite de Constituţia României. Comunitatea polonă din România este răspândită în nordul țării, în special în județul Suceava (în poloneză Suczawa). Dacă în recensământul din anul 1930 au fost înregistrate peste 15 mii de oameni de etnie poloneză, atunci, în martie 2002 au rămas doar 4000, iar în anul 2011 numărul lor a coborât la 3000. Ei reprezintă 0,01% din populația țării.
Harta așezării polonezilor în România
ROLUL BISERICII PENTRU COMUNITATEA POLONEZILOR DIN ROMÂNIA
În Soloneţu – Nou sunt peste 1000 de locuitori. Aici, pe parcursul anului 2022 au fost botezaţi 8 copii și s-au oficiat 4 căsătorii. Localnicii merg la Biserica romano-catolică „Coborârea Duhului Sfânt” , aflată în vârful unui deal din centrul satului, unde slujbele au loc în limba polonă. În mare parte, oamenii se roagă pentru pace.
Biserica Romano-Catolică ,,Coborârea Sfântului Duh” – Soloneţu Nou
Stanislav Cucharec, preot paroh în Solonețul-Nou, județul Suceava.
,,Întotdeauna aici a fost un spațiu unde au fost mai multe entități prezente, aici, în Bucovina. Oamenii sunt obișnuiți să conviețuiască. Au fost și nemți, sunt încă câteva familii prin zonă. Ucraineni sunt și acum, unguri, multe naționalități care au găsit limbaj comun. Nu au fost niciodată conflicte, nu sunt nici acum. Un rol foarte important îl joacă biserica, plus că suntem și comasați împreună, deși au fost încercări de a ne româniza. Au fost titani de-a lungul timpului, au fost profesori, preoți care au luptat pentru a ne păstra identitatea și lor le datorăm acest lucru”, a menționat Stanislav Cucharec, preot paroh în Solonețul-Nou, județul Suceava.
CUM CONVIEȚUIESC ROMÂNII CU POLONEZII
,,Aici s-au născut, aici și vom conviețui!”. O spun puținii români rămași în localitate care trăiesc alături de polonezi în Solonețul-Nou și vorbesc tot în limba poloneză. Cu ani în urmă oamenii erau antrenați în activități de tăiere a pădurilor. Acum, aceștia practică mai mult agricultura, iar o mare parte sunt plecați în Marea Britanie, Suedia sau Germania. Și acolo, unii au mers tot la tăiat păduri.
surse foto: Nicoleta Pînzaru, reporter Nord News
,,Noi muncim, am tăiat lemne pentru foc, pentru centrală, pentru casă. La bloc nu am nimic. Am închis ușa, ai venit de la serviciu și nu ai cu nimeni nimic. Aici ai un câine, o pisică, ai o vacă. Trebuie să le dai de mâncare, na, asta e”, a spus Florentin Lupăiescu, localnic din Solonețul Nou.
ÎNDELETNICIRILE LOCALNICILOR POLONEZI
Și păstoritul este o tradiție cu rădăcini. În această drumeție, pe dealurile Solonețului, l-am întâlnit și pe Vasiliu Mihai care își păștea cele câteva zeci de mioare. Pentru munca sa ridică un salariu de 1500 de lei românești, echivalentul a 6 300 de lei moldovenești. Este puțin pentru munca pe care o practică deja de 11 ani.
Vasiliu Mihai, cioban
,,La 06:30, la 07:00 mă trezesc. Fac mâncare la câine. Vara mulgem oile, ne trezim la 04:00, 04:30. Dimineața la 07:00, până seara la 19:00”, ne-a povestit ciobanul.
Mergând prin sat l-am întâlnit pe Daniel Alexandrovici, unul dintre puținii tineri care a decis să rămână în satul de baștină, în timp ce mulți dintre semenii săi au ales calea pribegiei.
Daniel Alexandrovici, localnic din Solonețu-Nou
,,Vorbim toți limba polonă, ne înțelegem. Unele cuvinte oricum sunt diferite. Păi, noi între noi vorbim jumătate polonă, jumătate română. Nu vorbim polonă curată. Unele cuvinte nu sunt înțelese de poloni. Le spunem să nu folosească cuvinte mai grele, dar din cele obișnuite. Avem grijă de gospodărie, de agricultură, an de an arăm pământul, sădim cartofi. Cei mai în vârstă au rămas aici, dar majoritatea tineretului a plecat fie în Polonia, fie în țările vecine. Dacă te mulțumești cu puțin, da, trăiești fericit aici, dar cine vrea mai mult pleacă. De obicei, bărbații pleacă în altă țară unde se câștigă 3000-4000 de euro. Mă gândesc după ce termin, poate am să reușesc să fac aici ceva. Să-i ajut pe cei bătrâni, să încerc să îmi câștig traiul aici, prin alte modalități”, ne-a povestit Daniel.
72% DINTRE LOCALNICI SUNT POLONEZI
În acest an, pe 8 octombrie, Uniunea Polonezilor din România a sărbătorit 230 de ani de la venirea polonezilor în comuna Cacica. Cu timpul, satul Solonețul-Nou a devenit multietnic, un loc unde polonezii reprezintă un grup de coloniști numeroși și foarte activi. Particularitățile lingvistice ale limbii poloneze sunt simple, astfel încât, chiar dacă au un mare număr de dialecte, purtătorii lor se înțeleg perfect, ceea ce i-a ajutat pe polonezii din Bucovina să-și păstreze limba maternă. Iar mersul la biserică în fiecare zi a devenit o regulă.
Alfabetul limbii polone
slujba în limba polonă la Biserica Romano-Catolică ,,Coborârea Sfântului Duh” – Soloneţu Nou
,,Noi și cu limba română suntem acum obișnuiți. Chiar și la biserică. Limba polonă de mici o vorbim. Aici au fost prima dată polonezi. Eu știu de unde erau veniți? Nu știu. Noi româna mai greu am învățat-o, că aici vorbim doar limba polonă. Limba română o vorbim mai greu. Nu e nicio diferență dintre români și poloni, noi ne înțelegem și cu românii și cu polonii. Noi nu vorbim limba polonă curată”, ne-a povestit o localnică.
IMPORTANȚA ȘCOLILOR POLONEZE DIN ROMÂNIA
În România, Uniunea Poloneză a Școlilor a înființat 32 de instituții de învățământ cu peste 3000 mii de elevi, în cadrul cărora au editat numeroase publicații, au început să-și tipărească în limba polonă operele clasicilor, atât de necesare școlilor poloneze. Teresa Biaua este profesoară de limba polonă din Suceava și activează în cadrul gimnaziilor din localitățile Moara, Păltinoasa și Poiana Micului. Împreună cu elevii săi, dascălul a pregătit în ajun de sărbători colinde și urături păstrate de sute de ani în ,,Dulcea Bucovină”.
Theresa Biaua, profesoară de limba polonă
Fragment din sceneta ,,La Ieslea lui Isus”, realizat de comunitatea poloneză din județul Suceava
,,Jaselka este despre nașterea lui Isus, despre a colinda și a simți spiritul sărbătorilor de iarnă. Mă simt aici comod, de parcă aș fi în Polonia. Cum e și în Bucovina, vorbesc limba polonă, îi învăț aici limba polonă și mă bucur pentru asta”, a spus Theresa Biaua, profesoară de limba polonă.
TRADIȚII ȘI OBICEIURI ÎN AJUN DE CRĂCIUN –,,Jasełka”
Una dintre cele mai frumoase tradiții cu care se mândresc polonezii este sărbătoarea dedicată Nașterii Domnului. ,,Jasełka” este o reprezentație teatrală a evenimentelor biblice legate de nașterea lui Isus Cristos. Denumirea ei în limba polonă provine de la cuvântul „jasło” care însemna o iesle făcută din scânduri. În ajun, copiii îmbrăcați în straie tradiționale interpretează colinde, cântece religioase vechi și scenete. La ediția din acest an a festivalului au participat elevii școlilor gimnaziale din Solonețu Nou, Poiana Micului, Siret, Baineț, Moara, Cacica, elevii și liceenii din Suceava și Păltinoasa, precum și cei de la Colegiul „Alexandru cel Bun” din Gura Humorului.
Fragmente din colinde de Crăciun, recitate de comunitatea poloneză din județul Suceava
Fragment din sceneta ,,La Ieslea lui Isus”, realizat de comunitatea poloneză din județul Suceava
,,Fiecare localitate are obiceiul ei de a celebra, ceea ce ne face unici pe fiecare în parte. După cei doi ani de pandemie reușim să ne întâlnim cu toții și să schimbăm urări de bine în prag de sărbători”, a spus Marcu Alina, președinta organizației polonezilor din Suceava.
,,Copiii cunosc colinde de acasă, de la biserică, de la școală. Le repetăm în fiecare an. Căutăm colindele să fie cât mai vechi posibile. Datorită acestor evenimente, copiii se întâlnesc, discută între ei, se joacă împreună, cred că este un lucru foarte benefic. Noi aici am crescut, pentru noi nu a fost nicio problemă ca să ne acomodăm aici. Noi suntem considerați chiar și de români ca fiind de-ai lor și așa ne și simțim”, a menționat Moner Edvica, profesoară la școala gimnazială ,,Poiana Micului”.
Primul spectacol de acest fel a avut loc în Italia, în anul 1223. Atunci, în timpul liturghiei în noapte de Crăciun, într-o grotă săpată în stâncă a fost înscenat misterul nașterii. Călugării au procurat o iesle adevărată, animale vii și figura pruncului Isus. Tot atunci s-au cântat primele cântece de Crăciun și colindele de astăzi care au deja peste 700 de ani.
Ieslea lui Isus, improvizată de localnicii polonezi din județul Suceava
Maculeac Rafael, localnic din Solonețu Nou
,,Am spus o urare în limba polonă. De fapt, toată sceneta a fost prezentată în limba polonă. Mie îmi place foarte mult să mă îmbrac în aceste straie poloneze. Aceasta este o pălărie, costumul este format din o pălărie, o curea, palton, cămașă, cizme și pantaloni”, a povestit un localnic.
NUMĂRUL POLONEZILOR ÎN R. MOLDOVA
În R. Moldova locuiesc peste 4000 de polonezi. Ei reprezintă 0,1% din numărul populației. Singura localitate din Republica Moldova în care polonezii au o proporție semnificativă este Slobozia-Rașcov din raionul Camenca, Transnistria .
