NordNews
Avem ce spune

Generalul Costaș priorități pentru prezidențiale: unirea cu România, „unica soluție viabilă pentru a ne integra în spațiul european”

Generalul Ion Costaș, care a fost în anii ’90 ministru al Afacerilor Interne și ministru al Apărării, a depus miercuri, 2 septembrie, la Comisia Electorală Centrală documentele pentru înregistrarea grupului de inițiativă în vederea susținerii la funcția de președinte al R. Moldova, el intenționând să candideze independent, scrie zdg.md.

Contactat de ZdG, acesta a spus că a fost „pus într-o situație când nu am putut să renunț la cerința oamenilor de bună-credință a combatanților, participanților la război”.

„Mă implic în această bătălie pentru a candida și a aduce la conducerea acestei fâșii de pământ oameni sănătoși la cap, la suflet, oameni curați, cinstiți. Să terminăm cu hoția, cu oligarhii, cu banditismul, să luptăm pentru niște lucruri sacre pe care trebuie să le lăsăm pentru copiii, nepoții noștri – un teren nu atât de pârjolit, dar fertil, ca ei să vrea să trăiască aici”, a declarat el pentru ZdG.

Întrebat dacă crede că va reuși să adune numărul necesar de semnături pentru a fi înregistrat în cursa electorală, el a menționat că „bunul Dumnezeu știe câte o să adunăm, ne organizăm, avem 38 de persoane, dar diseară vom mai avea o ședință, oamenii vor să adere la acest grup de inițiativă, vom crește”.

„Copiii mei, ca și mulți alții, sunt plecați din R. Moldova pentru o viață mai bună, mai civilizată și democratică, vrem să contribuim ca ei să revină acasă”, a subliniat Costaș.

Cât despre prioritățile sale, în cazul în care va deveni șef de stat, generalul a afirmat că se declară împotriva stataliștilor, vrea unirea cu România, „unica soluție viabilă pentru a ne integra în spațiul european”, precum și „lupta cu hoții, criminalii businessmani, oligarhia, iar justiția să fie indepenentă”.

Ion Costaș are 76 de ani și a fost deputat în Primul Parlament al R. Moldova. Și-a început cariera militară în 1967. În 1990 a devenit ministru de Interne, fondând Poliția R. Moldova, iar în 1992 – fondator și primul ministru al Apărării.

Până acum, la CEC au depus actele opt pretendenți: Tudor Deliu (PLDM), Renato Usatîi (Partidul Nostru), Andrei Năstase (Platforma DA), Maia Sandu (PAS), Octavian Țîcu (PUN), Andrian Candu („Pro Moldova”), Ion Costaș (independent) și Aleksandr Kalinin (Partidul Regiunilor).

Alegerile prezidențiale sunt programate pentru data de 1 noiembrie.

Perioada de desemnare și colectare a semnăturilor susținătorilor candidaților la alegerile pentru funcția de președinte al R. Moldova este 1 septembrie – 1 octombrie.

Conform prevederilor Codului electoral, pentru a fi înregistraţi de CEC, toţi candidaţii la funcţia de preşedinte al R. Moldova depun liste de subscripţie, care conţin semnăturile a cel puţin 15000 şi nu mai mult de 25000 de alegători din cel puţin jumătate din numărul unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul doi ale Republicii Moldova. Se consideră conforme cu această prevedere unităţile administrativ-teritoriale de nivelul doi ale R. Moldova în care au fost colectate nu mai puţin de 600 de semnături.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata