„Hai, măi frate, hai, măi frate, Zorile s-aprind…”

Un post de televiziune îndeamnă cu regularitate metronomică cetățenii să vină numaidecât pe 26 august în Piața Marii Adunări Naționale, pentru că în joc este pus destinul R. Moldova. Dacă vom fi în număr extraordinar de mare, vom reuși să dăm jos guvernarea coruptă, spune cu voce gravă omul invizibil din burta televizorului. Tot în acest context, reprezentanții diasporei, nu numai că își anunță prezența în PMAN, dar se și oferă să colecteze fonduri pentru ca să li se poată achita participanților, care vor veni la miting din raioane, costul biletelor tur-retur, ca să fie procurate sticle de apă pentru toți cei adunați în piață etc.

Ce să zicem? În primul rând, guvernarea e plecată în vacanță, pe la munte, pe la mare. Deci, destinatarul mesajelor revoltaților lipsește. În al doilea, am mai spus-o și cu altă ocazie că, până nu s-a calculat cu precizie gradul de nesimțire al actualei guvernări, nu putem ști câți oameni ar trebui să vină în PMAN – 100.000 de mii, 2000 000 de mii? Or, și un milion ar putea să-i lase rece, dacă ce-i adunați vor striga tradițional: „Jos Mafia!”, „Noi suntem poporul!”, „Plahotniuc la pușcărie!”, „Dodon la tomberon!”  și apoi, după 3 – 4 ore,  se vor întoarce acasă cu conștiința lucrului făcut. Firește, miza lui 26 august este foarte mare.  Au mai rămas 20 de zile și nu avem cum să știm dacă organizatorii protestului au vreun scenariu eficient, cu toate detaliile puse la punct.

Ce vor face, de exemplu, când, în dimineața zilei de 26 august, poliția lui Jizdan va bloca, în parșivul stil clasic,  drumurile spre Chișinău, întorcând acasă microbuzele cu protestatari? Cum să fim atunci în PMAN în număr extraordinar de mare?

leave a reply