NordNews
Avem ce spune

29 septembrie este ziua Mondială a Inimii. Bolile cardiovasculare sunt cauza principală a deceselor în R. Moldova

În fiecare an, la 29 septembrie este marcată Ziua Mondială a Inimii scopul căreia este prevenirea bolilor cardiovasculare (BCV). În 2020, genericul acestei zile este „Folosește-ți inima pentru a învinge bolile cardiovasculare”, scrie zdg.md.

Potrvit datelor oferite de Agenția Națională în Sănătate Publică(ANSP), bolile cardiovasculare (BCV) sunt cauza principală a deceselor în Republica Moldova, constituind 58,5% din mortalitatea totală în a. 2019.  Rata mortalităţii generale prin BCV este aproape de două ori mai mare în Republica Moldova decât în Regiunea Europeană.

Morbiditatea prin BCV ocupă locul cinci în ierarhia bolilor înregistrate în țară pe parcursul anului 2019, iar dizabilitatea cardiovasculară deţine constant rata de 20,2% din numărul total de persoane cu dizabilități pe cauza de boală. Rata mortalității generale prin BCV este mare atât printre bărbați, cât și printre femei, însă rata mortalității prin BCV la vârsta aptă de muncă la bărbați este mai mare decât la femei.

Pe parcursul anului 2019, în Republica Moldova de afecţiuni ale aparatului circulator au decedat 21514 persoane. În structura deceselor cauzate de bolile sistemului cardiovascular (circulator) predomină: cardiopatia ischemică (51,6 % sau 11091 persoane), bolile cerebro-vasculare (24,0% sau 5227 persoane), cardiopatia hipertensivă (11,0% sau 2374 persoane) și infarctul miocardic acut (8,7% sau 1875 persoane).

Cauzele dezvoltării bolilor cardiovasculare sunt asociate cu factori de risc comportamentali, precum consumul de tutun, alimentaţia nesănătoasă, abuzul de alcool, inactivitatea fizică, dar și cu factori de risc metabolici, cum ar fi tensiunea arterială înaltă, nivelul crescut al colesterolului seric, glicemia crescută, obezitatea, alături de factori de risc nemodificabili, cum ar fi vârsta, sexul și predispoziția genetică. De asemenea, expunerea pe termen lung la nivel ridicat de poluare a aerului cu particule în suspensie PM2,5 crește substanțial riscul de boli cardiovasculare.

Mediul în care trăim, muncim sau ne distrăm poate avea o influență importantă asupra abilității noastre de a lua o decizie corectă pentru sănătatea inimii – îndeosebi mediul urban, care ne modifică stilul de viață și alimentația.

În timpul pandemiei COVID-19, persoanele cu boli cardiovasculare se confruntă cu o dublă amenințare: în primul rând, sunt mai vulnerabile și susceptibile la noul coronavirus, sunt expuși unui risc mai mare de îmbolnăvire cu evoluție gravă și deces, în al doilea rând, din cauza restricțiilor legate de răspândirea infecției sunt limitate serviciile de asistență medicală, fiind expuși riscului de acutizare a bolii“, potrivit ANSP.

Recomandările ANSP:

  • Reduceți consumul de băuturi ce conțin zahăr, optați pentru apa potabilă sigură sau sucuri proaspete neîndulcite;
  • Înlocuiți deserturile și dulciurile comercializate prin fructe proaspete sau deserturi preparate acasă din fructe cu un conținut redus de zahăr și grăsimi;
  • Consumați cel puțin 5 porții de fructe și legume pe zi în stare proaspătă, congelate, conservate sau uscate;
  • Reduceți consumul de alcool;
  • Reduceți consumul de sare până la 5 g pe zi;
  • Limitați alimentele procesate care sunt deseori bogate în sare, zahăr și grăsimi trans.
  • Faceți zilnic cel puțin 60 de minute de activitate fizică de intensitate moderată sau 30 minute de activitate fizică intensă.În fiecare an, la 29 septembrie este marcată Ziua Mondială a Inimii scopul căreia este prevenirea bolilor cardiovasculare (BCV). În 2020, genericul acestei zile este „Folosește-ți inima pentru a învinge bolile cardiovasculare”.Potrvit datelor oferite de Agenția Națională în Sănătate Publică(ANSP), bolile cardiovasculare (BCV) sunt cauza principală a deceselor în Republica Moldova, constituind 58,5% din mortalitatea totală în a. 2019.  Rata mortalităţii generale prin BCV este aproape de două ori mai mare în Republica Moldova decât în Regiunea Europeană.Morbiditatea prin BCV ocupă locul cinci în ierarhia bolilor înregistrate în țară pe parcursul anului 2019, iar dizabilitatea cardiovasculară deţine constant rata de 20,2% din numărul total de persoane cu dizabilități pe cauza de boală. Rata mortalității generale prin BCV este mare atât printre bărbați, cât și printre femei, însă rata mortalității prin BCV la vârsta aptă de muncă la bărbați este mai mare decât la femei.

    Pe parcursul anului 2019, în Republica Moldova de afecţiuni ale aparatului circulator au decedat 21514 persoane. În structura deceselor cauzate de bolile sistemului cardiovascular (circulator) predomină: cardiopatia ischemică (51,6 % sau 11091 persoane), bolile cerebro-vasculare (24,0% sau 5227 persoane), cardiopatia hipertensivă (11,0% sau 2374 persoane) și infarctul miocardic acut (8,7% sau 1875 persoane).

    Cauzele dezvoltării bolilor cardiovasculare sunt asociate cu factori de risc comportamentali, precum consumul de tutun, alimentaţia nesănătoasă, abuzul de alcool, inactivitatea fizică, dar și cu factori de risc metabolici, cum ar fi tensiunea arterială înaltă, nivelul crescut al colesterolului seric, glicemia crescută, obezitatea, alături de factori de risc nemodificabili, cum ar fi vârsta, sexul și predispoziția genetică. De asemenea, expunerea pe termen lung la nivel ridicat de poluare a aerului cu particule în suspensie PM2,5 crește substanțial riscul de boli cardiovasculare.

    Mediul în care trăim, muncim sau ne distrăm poate avea o influență importantă asupra abilității noastre de a lua o decizie corectă pentru sănătatea inimii – îndeosebi mediul urban, care ne modifică stilul de viață și alimentația.

    În timpul pandemiei COVID-19, persoanele cu boli cardiovasculare se confruntă cu o dublă amenințare: în primul rând, sunt mai vulnerabile și susceptibile la noul coronavirus, sunt expuși unui risc mai mare de îmbolnăvire cu evoluție gravă și deces, în al doilea rând, din cauza restricțiilor legate de răspândirea infecției sunt limitate serviciile de asistență medicală, fiind expuși riscului de acutizare a bolii“, potrivit ANSP.

    Recomandările ANSP:

    • Reduceți consumul de băuturi ce conțin zahăr, optați pentru apa potabilă sigură sau sucuri proaspete neîndulcite;
    • Înlocuiți deserturile și dulciurile comercializate prin fructe proaspete sau deserturi preparate acasă din fructe cu un conținut redus de zahăr și grăsimi;
    • Consumați cel puțin 5 porții de fructe și legume pe zi în stare proaspătă, congelate, conservate sau uscate;
    • Reduceți consumul de alcool;
    • Reduceți consumul de sare până la 5 g pe zi;
    • Limitați alimentele procesate care sunt deseori bogate în sare, zahăr și grăsimi trans.
    • Faceți zilnic cel puțin 60 de minute de activitate fizică de intensitate moderată sau 30 minute de activitate fizică intensă.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata