NordNews
Avem ce spune

În această zi de 2 august s-au…

216 î.Hr.

O armată cartagineză condusă de Hannibal a învins o armată romană superioară numeric în bătălia de la Cannae, în Apulia. Bătălia de la Cannae, a fost o bătălie semnificativă a celui de-al doilea război punic. Armata cartagineană condusă de Hannibal a distrus armata romană, superioară numeric, condusă de doi consuli: Lucius Aemilius Paullus și Gaius Terentius Varro. Astăzi este privită ca una dintre cele mai mari bătălii tactice din istoria militară. Forțele combinate ale celor doi consuli totalizau 86.400 de ostași. În tabăra cealaltă, armata cartagineză deținea 30.000 de efective infanterie grea, 6.000 infanterie ușoară și 8.000 cavalerie.

1776

Se semnează Declarația de independență a Statelor Unite ale Americii. Data de 4 iulie 1776 este cunoscută în istorie ca ziua Declarării Independenţei americanilor de Imperiul Britanic, eveniment care a condus la naşterea Statelor Unite ca entitate suverană. În prezent, 4 iulie este ziua în care americanii îşi celebrează valorile naţionale.
În 1776, cele 13 colonii americane îşi declarau independenţa de Imperiul Britanic, un eveniment care a condus la naşterea Statelor Unite ale Americii ca entitate suverană.
Însă 4 iulie nu este chiar ziua în care Congresul Continental – format din delegaţi ai coloniilor – a decis să declare independenţa, acest lucru întâmplându-se cu două zile înainte, pe 2 iulie 1776.
Nu este nici data la care a izbucnit Revoluţia Americană, care începuse cu un an înainte, în aprilie 1775, potrivit constitutionfacts.com.
Şi nici nu este data la care Thomas Jefferson – considerat unul dintre „părinţii fondatori” ai SUA, devenit al treilea preşedinte al statului (1801-1809) – a scris prima schiţă a Declaraţiei de Independenţă, lucru care s-a întâmplat în iunie 1776. Această Declaraţie de Independenţă a fost semnată pe 2 august 1776 şi trimisă britanicilor în luna noiembrie a aceluiaşi an.

 

1935

S-a născut în satul Opaci din comuna Căușeni (județul Tighina, România), Ion Ungureanu. El a fost un actor, regizor și luptător pentru identitate națională din Republica Moldova, care a îndeplinit funcția de ministru al culturii și cultelor al Republicii Moldova (6 iunie 1990 – 5 aprilie 1994) și a fost deputat în primul Parlament al Republicii Moldova în anii 1990-1994.
Ion Ungureanu este unul din cei 278 de delegați ai primului parlament al fostei R.S.S. Moldovenească (devenită apoi Republica Moldova), care au votat Declarația de Independență a Republicii Moldova la 27 august 1991.
A făcut studii de filologie la Institutul Pedagogic din Chișinău (1954-1955), apoi a studiat actoria la cunoscuta Școală teatrală “Boris Șciukin” din Moscova (1955-1960). Între anii 1963-1964 a mai urmat cursurile superioare de regie din capitala URSS.
După absolvirea studiilor actoricești, a fost angajat în anul 1960 ca actor la Teatrul „Luceafărul” din Chișinău, îndeplinind în perioada 1964-1971 și funcția de director artistic al teatrului. Este acuzat de naționalism și nevoit să părăsească RSS Moldovenească. Pleacă la Moscova, unde lucrează ca regizor la Teatrul Armatei din metropola rusă (1978-1989).

 

1940

Stalin semnează un decret abuziv (fără niciun fel de consultare a locuitorilor regiunii) de crearea a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenească pe o parte din pământul românesc ocupat cu forța de Armata Roșie. Ctitorită de Stalin, crearea Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti a fost un moment tragic pentru populaţia băştinaşă, care, ulterior, a avut parte de deportări, persecutări, foamete, fiind, în acelaşi timp, lipsită de valorile strămoşeşti.
Potrivit istoricilor, constituirea RSSM este o consecinţă a Pactului Ribbentrop-Molotov, cunoscut şi ca Pactul Stalin-Hitler, semnat la 23 august 1939, al cărui protocol secret prevedea anexarea la URSS a estului României, precum şi a estului Poloniei şi a Ţărilor Baltice. La 28 iunie 1940, Armata Roşie a trecut Nistrul, ocupând Basarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa. Drept urmare, la 2 august 1940, şase judeţe din teritoriul Basarabiei – Bălţi, Tighina, Chişinău, Cahul, Orhei şi Soroca şi alte şase raioane din cele 14 din componenţa Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti – Tiraspol, Grigoriopol, Dubăsari, Camenca, Râbniţa şi Slobozia, au fost unite în cadrul noii republici unionale – RSSM. În acelaşi timp, teritoriile româneşti ale Nordului Bucovinei, Ţinutului Herţa, Nordului şi Sudului Basarabiei, în baza aceluiaşi scenariu, au fost incluse în componenţa Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene (RSSU).

1969

Vizita lui Richard Nixon (primul președinte american la București) în România.
În data de 2 august se împlinesc 48 de ani de la vizita lui Richard Nixon în România. Este vorba de primul președinte al Statelor Unite ale Americii care a vizitat țara noastră, de aceea acest moment este considerat drept unul crucial pentru istoria diplomației românești.
În acea zi Richard Nixon ajungea pentru a doua oară la București. Prima dată fusese în 1967, când era doar candidat la Președinția SUA. Dictatorul comunist Nicolae Ceaușescu îl primise cu onorurile rezervate unui șef de stat, iar Richard Nixon îi era recunoscător pentru că vizita din 1967 îl ajutase să pledeze în campania electorală pentru renunțarea la confruntarea dintre lumea occidentală și cea dominată de URSS.
Acum, în 1969, Richard Nixon revenea în România în calitate oficială. Vizita președintelui american avea și rolul de a sublinia aprecierea Occidentului democratic față de faptul că, în 1968, Nicolae Ceaușescu se opusese și condamnase invazia sovietică în Cehoslovacia, menită să înăbușe Primăvara de la Praga, adică încercarea comuniștilor cehoslovaci de a introduce reforme liberale în țara lor.
Richard Nixon a făcut o baie de mulțime, a mâncat struguri în Piața Obor din București și a dansat perinița la Muzeului Satului.

1990

La 2 august 1990, sub pretextul că deține drepturi istorice asupra Kuweitului, Irakul, condus de Saddam Husein, a invadat acest emirat și l-a anexat. ONU a condamnat agresiunea și a instituit un embargo commercial împotriva Irakului și, față de refuzul Bagdadului de a-și retrage trupele, a declanșat la 3 ianuarie 1991, o operațiune militară (Operațiunea „Furtună în deșert”), grosul forțelor aeriene fiind asigurat de SUA. În urma acestei acțiuni, Kuweitul a fost eliberat (27 februarie), dar Irakul a rămas sub un regim de sancțiuni și de control al ONU, existând indicii că autoritățile de la Bagdad fabrică în secret arme bacteriologice și chimice. Refuzul guvernului irakian de a coopera cu echipele de control a determinat acțiunea de pedepsire americano-engleză (bombardamentele aeriene), din decembrie 1998 (Operațiunea „Vulpea deșertului”).

 
 

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata