NordNews
Avem ce spune

În această zi de 9 august s-au…

1601

La 3 km sud de Turda, în zorii zilei, domnitorul Mihai Viteazul este asasinat din ordinul generalului austriac Gheorghe Basta

Asasinarea lui Mihai Viteazul

În urma strălucitelor victorii ale lui Mihai Viteazul în Muntenia, Bulgaria, Transilvania şi Moldova, personalitatea sa a ajuns să inspire respect şi îngrijorare în minţile vecinilor, inclusiv cele ale aliaţilor austrieci, care au constatat capacitatea lui Mihai de a consolida cele trei principate româneşti şi a promova interesele acestora prin acţiuni independente, rapide, ferme şi foarte eficace care la un moment dat ar fi putut deveni defavorabile casei regale a Austiei. Astfel contextul internaţional a devenit net nefavorabil lui Mihai Viteazul. Puterile vecine vedeau în noul stat o contradicţie cu interesele proprii. Habsburgii (austriecii) îşi vedeau ameninţate planurile de menţinere a Transilvaniei în sfera de influenţă, Polonia nu dorea pierderea controlului asupra Moldovei, iar Imperiul Otoman nu accepta ideea renunţării la Muntenia. Mai mult chiar, noul stat reprezenta o formulă puternică, capabilă să schimbe raportul de forţe din regiune. Existau însă şi conflicte interne, cauzate de insubordonarea nobililor maghiari din Transilvania care nu acceptau măsurile impuse de noul Domn. Mihai nu reuşeste să înfrîngă revolta nobililor maghiari sprijiniti de generalul Basta (Mirăslău 18/28 septembrie 1600) şi astfel pierde Ardealul. În scurt timp Moldova va reintra în posesia Movileştilor aserviţi intereselor polone. Mihai încearcă să reziste atacului polon asupra Munteniei, însă şi pe acest tron se va urca un membru al familiei Movileştilor, Simion Movilă.
Forţat să ia calea pribegiei, Mihai cere sprijinul împăratului Rudolf al II-lea al Austriei, care, în contextul reînscăunării lui Sigismund Bathory pe tronul Transilvaniei, acceptă să-l susţină pe român. Împreună cu generalul Basta, Mihai porneşte campania de recucerire a teritoriilor româneşti. Prin victoria de la Guruslău (3 august 1601), voievodul valah îl îndepărtează pe Bathory din Transilvania. Continuă prin a recupera Muntenia gonindu-l pe Simion Movilă de pe tron. În aceste condiţii, se întrezăreau perspectivele unei noi uniri, perspectivă cu care împăratul Rudolf al II-lea nu putea fi de acord. Din ordinul generalului habsburgic Basta, pe 9 august 1601, Mihai Viteazul este asasinat. Capul său este furat de unul dintre căpitanii domnitorului, adus în Muntenia şi înmormîntat de Radu Buzescu la Mănăstirea Dealu, lîngă Tîrgovişte. Pe lespedea sa de piatră de la Mănăstirea Dealu stă scris: „Aici zace cinstitul şi răposatul capul creştinului Mihail, Marele Voievod, ce au fost domn al Munteniei, Ardealului şi Moldovei.”
 

1945

Orașul japonez Nagasaki este devastat atunci când o bombă atomică, Fat Man, este aruncată din Bockscar B-29. 39.000 de persoane au fost ucise.

Explozia bombei atomice deasupra orașului Nagasaki

Fat Man (traducere literală din engleză: „Grasul” sau „Grăsunul”) este numele de cod precum și porecla bombei atomice ce a fost detonată deasupra orașului Nagasaki, Japonia, de către Statele Unite ale Americii la 9 august 1945, la ora 22:47 ora locală. Era a doua bombă atomică folosită împotriva Japoniei după Little Boy, detonată cu trei zile înainte deasupra orașului Hiroșima, la 6 august. Aceste 2 bombe au dus la capitularea necondiționată a Japoniei, aliatul Germaniei naziste în cel de al Doilea Război Mondial, la 15 august 1945.
Fat Man cântărea 4.600 kg, avea o lungime de 3,2 metri și un diametru de 1,5 metri, precum și o putere de explozie de 21 de kilotone TNT (aproximativ 42 milioane de batoane de dinamită).
Cu toate că bomba a avut o deviație de aproximativ 2 km, a fost distrus mai mult de jumătate din oraș. Populația orașului Nagasaki a scăzut astfel într-o sutime de secundă de la 422.000 la 383.000 de locuitori: 39.000 de oameni au fost omorâți pe loc, iar peste 25.000 au fost răniți.
 

1993

Astăzi se împlinesc 25 de ani de când a decedat poetul, publicistul și deputat în primul Parlament al Republicii Moldova, Ion Vatamanu.
 

Imagini pentru ion vatamanu
Ion Vatamanu

S-a născut la 1 mai 1937 în comuna Costiceni, județul Hotin (astăzi, Raionul Noua Suliță, regiunea Cernăuți), în familia lui Ion și Maria Vatamanu. A absolvit școala de 7 clase din satul natal, după care urmează școala medie din satul vecin Vancicăuți pe care o termină în 1954. Între anii 1954-1955 lucrează ca învățător la școala din Costiceni.
În perioada anilor 1955-1960 studiază la Universitatea de Stat din Chișinău, la Facultatea de Chimie. În 1962 debutează cu volumul de poezii Primii fulgi.
În 1971 susține la Universitatea din Liov, Ucraina, teza de doctorat în chimie.
În 1973 a fost ales șef de laborator la Institutul de Chimie al Academiei de Științe a Republicii Moldova, funcție pe care o va deține până la sfârșitul vieții. În toți acești ani ai carierei sale de chimist, Ion Vatamanu va publica peste 150 de lucrări științifice în domeniul chimiei analitice, va obține cinci brevete de invenție în domeniul oscilopolarografiei (1980-1989).
 
Între 1989-1991, împreună cu poeta Leonida Lari asigură conducerea ziarului Glasul, primul ziar în grafie latină din perioada postbelică în Republica Moldova, tipărit în Letonia cu sprijinul Societății „Dacia”.

Între 1991-1993 a deținut poziția de director al revistei Columna.
 
În 1990 este ales deputat în primul Parlament al Republicii Moldova și desemnat președinte al Comisiei Parlamentare pentru Cultură și Culte. Semnează Declarația de Independență a Republicii Moldova.
Se stinge din viață la 9 august 1993, și este înmormântat în cimitirul Ortodox Central din Chișinău
 

1999

Președintele rus Boris Elțîn îl numește pe șeful Serviciului Federal de Securitate, Vladimir Vladimirovici Putin ca prim-ministru.

Boris Elțîn îl numește pe Vladimir Putin ca prim-ministru

În august 1999, Elțin l-a numit pe Putin premier al Rusiei – fiind al cincilea prim-ministru în mai puțin de doi ani. În Rusia, premierul este al doilea oficial de rang înalt și raportează președintelui.
 
Apoi – aparent nicăieri – Elțin a demisionat și l-a numit pe Putin președintele în exercițiu la sfârșitul lunii decembrie. În marie 2000, Putin a câștigat alegerile prezidențiale devenind președinte pentru următorii patru ani.
Multă lume a considerat că Elțin l-a propulsat pe Putin în funcția de președinte pentru a se proteja. Războiul din Cecenia, în care forțele ruse se luptau cu separatiștii care doreau ca regiunea să fie independentă, începea să se extindă spre sud, iar cifrele sale din sondaje scădeau vertiginos.
Una dintre primele mișcări ale lui Putin a fost să îi ofere lui Elțin „imunitate față de investigațiile penale sau administrative, inclusiv protecție pentru reședința și bunurile sale care nu mai putea fi confiscate sau verificate”.
În timpul primului său mandat, Putin s-a concentrat în primul rând pe afacerile interne. Avea două puncte pe ordinea de zi: războiul din Cecenia și oligarhii din epoca lui Elțin.
 
Surse: wikipedia.com și istoria.md

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata