Ambasadorul României la Chișinău, Cristian Leon-Țurcanu a oferit primul interviu pentru presa locală după aproape jumătate de an de când a preluat funcția de Ambasador al României în R. Moldova. Am discutat cu Excelența Sa despre crizele cu care se confruntă R. Moldova generate de războiului nejustificat al Rusiei în Ucraina, dar și suportul necondiționat pe care îl oferă România în parcursul european al țării noastre.
Nicoleta Pînzaru, reporter Nord News: Excelență, sunteți de aproape jumătate de an Ambasadorul României în Republica Moldova. Care sunt principalele provocări cu care v-ați confruntat în primele luni de activitate?
Cristian-Leon Țurcanu: — Deși am preluat mandatul de Ambasador al României în Republica Moldova în urmă cu câteva luni, aceasta este a doua experiență a mea la Chișinău, unde am revenit cu drag. Astfel, provocările cu care m-am confruntat în această scurtă perioadă au fost cauzate de factori externi și care au și-au pus amprenta asupra Republicii Moldova. Mă refer, desigur, la impactul pe care criza energetică, criza refugiaților și nu în ultimul rând, războiul nedrept și brutal declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, un conflict armat pe care mulți nu îl mai credeau posibil în Europa vremurilor noastre, l-au avut asupra situației socio-economice din Republica Moldova. Cu toții cunoaștem că întreaga regiune a fost afectată de războiul declanșat în luna februarie, însă Republica Moldova a fost poate statul cel mai expus efectelor războiului. Obiectivele Ambasadei pe termen scurt sunt, considerăm noi, bine-cunoscute, și vizează oferirea de sprijin în planul asigurării securității energetice, astfel încât toți cetățenii Republicii Moldova să poată face față efectelor crizei energetice și economice.Totuși, nu vor fi ignorate obiectivele pe termen mediu și lung, care vizează intensificarea cooperării bilaterale în domenii-cheie, precum justiția sau combaterea corupției, astfel încât reformele în aceste domenii să continue, iar Republica Moldova să își consolideze democrația, să fie ferm ancorată în valorile europene și să se dezvolte alături de Uniunea Europeană, în cadrul ei. Relațiile speciale dintre România și Republica Moldova, care au ca fundament comunitatea de limbă, istorie și tradiții, vor continua să evolueze și am convingerea că lucrând împreună cu guvernul pro-european de la Chișinău vom asigura un climat mai bun pentru cetățenii Republicii Moldova.
Reporter NN: Cum ați caracteriza relațiile dintre România și Republica Moldova? Știm că cooperarea bilaterală dintre cele două state a înregistrat urcușuri, dar și coborâșuri, în special când la guvernare au ajuns partide de stânga. Acum, când avem o guvernare pro-europeană, lucrurile s-au schimbat?
— Desigur că pe parcursul relației dintre România și Republica Moldova au existat și momente sau evenimente mai puțin plăcute și care nu s-au înscris în registrul general al relației bilaterale, însă, pe ansamblu, guvernele de la București și Chișinău au găsit mereu, chiar și în clipe mai puțin propice, o cale de comunicare și cooperare. În acest moment, consider că stadiul relațiilor dintre România și Republica Moldova se situează la un nivel fără precedent, fiind dezvoltate relații de cooperare pe toate palierele. Să nu uităm că pe parcursul acestui an, la Chișinău au fost organizate o ședință comună a Guvernului României și Guvernului Republicii Moldova, o reuniune a celor două Parlamente, două evenimente de importanță deosebită și care au pus bazele cooperării la nivel de Executiv și Legislativ în scopul sprijinirii eforturilor depuse de puterea de la Chișinău în direcția integrării europene.
Reporter NN: Dar cum califică România protestele față de guvernarea pro-occidentală de la Chișinău, în contextul în care aceste proteste au fost organizate de Partidul „ȘOR”, o formațiune politică, liderul căruia este unul din principalii învinuiți în dosarul „furtul miliardului”, când între 2012-2015, circa un miliard de dolari a fost sustras din sistemul bancar al țării?!
—În general, este dreptul fiecărui cetățean să protesteze și să își manifeste nemulțumirile față de problemele cu care se confruntă, însă atunci când organele competente prezintă dovezi că acțiunile de protest sunt organizate cu un anumit interes, și chiar finanțate în mod ilegal, se intră în alt spectru. Vom urmări cu atenție evoluțiile pe acest subiect, așa cum am făcut-o și până în prezent, și avem încredere că autoritățile statului își vor face datoria în acest caz.
Reporter NN: La finalul mandatului dumneavoastră de ambasador în țara vecină, Rusia a început un război nejustificat împotriva Ucrainei. Care a fost prima reacție la declanșarea acestuia și cât de greu a fost să vă încheiați misiunea diplomatică, în momentul în care zeci de localități din Ucraina erau supuse zilnic atacurilor cu rachete?
—După cum am mai menționat, războiul nedrept declanșat de Rusia împotriva Ucrainei are consecințe la nivelul întregului continent, într-o perioadă în care multe state democratice nu îl mai credeau posibil în Europa. Ceea ce se întâmplă în Ucraina din luna februarie și până în prezent nu poate fi descris în cuvinte, vorbim despre o imensă tragedie umană, o cumplită suferință și o criză umanitară fără precedent pe continentul european de la încheierea ultimului război mondial. Suntem alături de Ucraina și poporul ucrainean, victime ale acestei agresiuni, în lupta pentru apărarea independenței, suveranității, integrității teritoriale, precum și a valorilor europene care ne unesc.
Reporter NN: Republica Moldova trece printr-o perioadă incertă. Pe de o parte am obținut statutul de țară candidată pentru aderarea la UE, pe de altă parte suntem afectați de războiul din Ucraina, dar și de un șir de crize (cum ar fi cea energetică, creșterea ratei inflației, destabilizări politice, etc). În viziunea dumneavoastră, R. Moldova este gată să reziste și să facă față acestor provocări de una singură?
— Republica Moldova traversează o perioadă dificilă, suntem cu toții conștienți de acest lucru, iar România va depune toate eforturile pentru oferirea de sprijin în vederea depășirii situației actuale. Uniunea Europeană și statele sale membre, de asemenea depun eforturi pentru identificarea unor mecanisme de a oferi sprijin în aceste vremuri tulburi, mai ales că toate țările europene sunt afectate, într-o anumită măsură, de crizele enumerate de dumneavoastră. Solidaritatea este esențială pentru întrajutorarea Republicii Moldova în obținerea echilibrului necesar realizării de reforme care să asigure parcursul european. Doresc să menționez, pe acest segment, importanța pe care o prezintă Platforma de Sprijin pentru Moldova, creată la inițiativa României, Germaniei și Franței, care a avut la 21 noiembrie cea de-a treia reuniune la Paris. Soldată cu rezultate deosebit de solide în sprijinul Republicii Moldova, conferința a beneficiat de participarea Președintelui Franței, Emmanuel Macron, a Președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, precum și de prezența unor oficiali din 36 de state și din partea a 15 organizații internaționale.
Reporter NN: Ne puteți spune cât a investit România în anul 2022 pentru bunăstarea cetățenilor din Republica Moldova?
— În perioada imediat următoare declanșării agresiunii Rusiei în Ucraina, România a acordat asistență în valoare de 3,8 milioane de euro care a constat în 5000 tone de păcură pentru sprijinirea securității energetice a Republicii Moldova și în importante cantități de carburanți. De asemenea, cele mai recente măsuri de asistență ale României în beneficiul Republicii Moldova numără, spre exemplu, sprijinul bugetar direct în valoare de 10 milioane de euro transferat în luna octombrie, reacția promptă privind facilitarea livrărilor de curent electric, începând cu 14 octombrie, precum și finanțarea, în perioada următoare, prin Acordul de asistență nerambursabilă în valoare de 100 milioane de euro, a unor proiecte în domenii strategice precum educația și îmbunătățirea serviciilor de utilitate publică în valoare de peste 25 milioane de euro.
Reporter NN: Excelență, realizăm acest interviu într-o perioadă dificilă pentru continentul European – criza energetică. În timp ce Rusia folosește aprovizionarea cu gaz pentru a șantaja zeci de țări din Europa, România, și de această dată, din puținul pe care îl are ajută energetic R. Moldova. Cât va dura acest ajutor și cum R. Moldova ar putea mulțumi României pentru tot sprijinul oferit de trei decenii încoace?
— Republica Moldova va beneficia de sprijinul României atât timp cât va depune eforturi pentru consolidarea vectorului european și va continua să lucreze către integrarea europeană. Nicio mulțumire nu este mai presus decât împlinirea obiectivului de a ne regăsi în viitor, în cadrul Uniunii Europene. Desigur, apreciem faptul că Republica Moldova, și-a manifestat gratitudinea față de sprijinul acordat de România, începând cu președintele Maia Sandu, premierul Natalia Gavrilița și președintele Parlamentului Igor Grosu.
Reporter NN: Premierul de la București, Nicolae Ciucă a declarat că România poate da R. Moldova până la cinci milioane de metri cubi de gaze pe zi, „ceea ce ar fi mai mult decât suficient pentru țara noastră”, potrivit ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale din R. Moldova, Andrei Spînu. Cum privește Bucureștiul că regiunea transnistreană, care a existat și există din contul gazului rusesc gratuit, iar oamenii de acolo nu au achitat niciodată prețul real pentru gaz sau energie electrică, ar putea ACUM beneficia de gaz din România, adică de suportul unei țări europene, în timp ce autoritățile din stânga Nistrului sunt adepții politicii lui Putin?
—Sprijinul pe care România îl oferă vizează în mod echidistant bunăstarea cetățenilor de pe întreg teritoriul Republicii Moldova, fie ei din Chișinău, Bălți, Comrat sau situați în stânga Nistrului. Poziția principială a României pe tema reglementării conflictului transnistrean, chiar și în condițiile expuse de dvs, nu s-a schimbat.
Reporter NN: Ce mesaj aveți pentru locuitorii din stânga Nistrului?
— Sunt convins că și majoritatea cetățenilor din stânga Nistrului conștientizează importanța și beneficiile concrete ale apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Companiile din stânga Nistrului care s-au înregistrat conform procedurilor autorităților constituționale de la Chișinău, au relații comerciale avantajoase cu statele membre UE, cetățeni de pe ambele maluri ale Nistrului aleg să lucreze și să studieze preponderent în Europa, cererea de înscrieri la școlile cu predare în limba română din stânga Nistrului a crescut constant, toate acestea fiind semnale că inclusiv cetățenii care locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova momentan necontrolat de Chișinău înțeleg că viitorul Republicii Moldova poate fi doar alături de Occident.
Reporter NN: Cu siguranță nu doar R. Moldova are de suferit din urma războiului, dar și țările membre UE, inclusiv România. Ce strategii implementează statul român pentru a diminua efectele acestui război și ce lecție ar trebui să învețe în acest context autoritățile de la Chișinău de la colegii lor de la București?
— România, alături de statele membre ale UE, sunt de asemenea afectate de războiul nedrept și neprovocat declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, precum și de instrumentalizarea „armei” energetice de către Moscova. Cu toate acestea, România susține și promovează în mod ferm sancțiunile internaționale care au fost impuse Rusiei și, alături de partenerii europeni, am adoptat o serie de măsuri în planul rezilienței economice și energetice care ne vor ajuta să reducem dependența de rezervele de hidrocarburi rusești și, astfel, să readucem continentului european stabilitatea și bunăstarea cu care ne-am obișnuit.
Reporter NN: De la începutul mandatului, ați avut mai multe întâlniri cu oameni de afaceri, oficiali de stat, printre care se numără și vicepremierul de integrare al R. Moldova, Oleg Serebrian. În cadrul acestei întrevederi ați discutat și despre ,,aspecte legate de securitate regională în contextul evenimentelor din ultima perioadă”. Cum vede România rezolvarea conflictului transnistrean și ce va întreprinde România în cazul în care securitatea națională şi regională a R. Moldova va fi pusă în pericol?
— România susține o reglementare cuprinzătoare, pașnică și durabilă, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional și fără afectarea viitorului său proeuropean. Totodată, doresc să remarc faptul că, pe fondul situației complexe marcate de agresiunea militară ilegală a Federației Ruse împotriva Ucrainei, autoritățile de la Chișinău au avut o abordare echilibrată și responsabilă vis a vis de incidentele cu potențial destabilizator înregistrate în regiunea transnistreană și nu putem decât să susținem menținerea acestei linii.
Reporter NN: Excelență, România a devenit membru NATO în contextul războiului împotriva terorismului global, după care a aderat și la marea familie europeană. În viziunea dumneavoastră, care a fost impactul acestor aderări asupra politicii și infrastructurii țării pe care o reprezentați? De ce R. Moldova ar trebui să urmeze exemplul României?
— Aderarea la NATO și Uniunea Europeană a asigurat un climat de securitate și stabilitate în România în cazul unor evoluții nefavorabile în regiune. Totodată, remarcăm faptul că cele două structuri reprezintă formate extraordinare de cooperare și dezvoltare, care au contribuit la dezvoltarea economică și socială a României pe parcursul ultimilor ani. Republica Moldova se află în etapa în care își poate alege propria cale și își poate croi propriul drum către integrarea europeană, nu urmând exemplul României, ci prin formularea propriilor concluzii în urma evoluției și a experienței României și beneficiind de sprijinul României în vederea asigurării unui parcurs cât mai stabil și solid.
Reporter NN: Spațiul aerian al R. Moldova a fost survolat de trei rachete rusești, rachete detectate de Structurile Statului Major al Forțelor Aeriene din România. Din câte cunoaștem, țara noastră nu dispune de un astfel de sistem de comandă și control național precum România. În caz de necesitate, sistemul de securitate din România ar putea fi un garant al siguranței și păcii în regiune? Scutul antirachetă, amplasat la Deveselu, va acoperi și teritoriul Republicii Moldova?
—După cum cunoașteți, România, în calitatea de membru NATO și al Uniunii Europene, va depune toate eforturile necesare pentru asigurarea unui climat de securitate în regiune, cu respectarea fermă a dreptului internațional. Statutul constituțional de neutralitate al Republicii Moldova nu înseamnă lipsa cooperării în domeniul militar, ci dimpotrivă, România, alături de partenerii occidentali, va continua să ofere sprijin Chișinăului pentru dezvoltarea și modernizarea forțelor armate, inclusiv prin exerciții comune, astfel încât Republica Moldova să-și dezvolte capacitățile de reziliență necesare tocmai protejării statutului de neutralitate ales.
Reporter NN: Domnule Ambasador, potrivit unui sondaj realizat de Institutul pentru dezvoltare și inițiative Sociale (IDIS), 40 % din respondenți au declarat că susțin UNIREA R. Moldova cu România. Care este părerea dumneavoastră despre unirea celor două state?
— Subiectul unirii este unul intens dezbătut și, din păcate, polarizat, de cele mai multe ori în scopuri politice. România va rămâne alături de Republica Moldova pentru asigurarea integrării europene și unirea, dacă doriți, în cadrul Uniunii Europene. Vom lucra împreună la interconectarea energetică și a infrastructurii de transport a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, prin România, pentru îmbunătățirea calității vieții cetățenilor Republicii Moldova.
Vă mulțumim!
