NordNews
Avem ce spune

INTERVIU// Gheorghe FLUTUR: „Cultura, cartea ne leagă, dar acest patriotism trebuie dublat de acțiuni economice”

Despre bunele practici pe care Republica Moldova ar trebui să le preia de la România, beneficiile descentralizării administrative și ale autonomiei financiare, valorificarea suportului pe care îl poate acorda Bruxelles-ul și Bucureștiul în implementarea proiectelor de durată, precum și despre alegerile parlamentare de duminică, aflați într-un interviu exclusiv pentru NordNews.md cu președintele Consiliului Județean Suceava și prim-vicepreședinte al PNL, Gheorghe Flutur.

Nicolai Coșeru: Stimate domnule Flutur, bună ziua, bine v-am găsit și vă mulțumim că ați acceptat să ne oferiți acest interviu. 

Gheorghe Flutur: Bună ziua și bine ați venit. 

Nicolai Coșeru: În ultima vreme, remarcăm o implicare activă a României întru dezvoltarea și apropierea Republicii Moldova de marea familie europeană, dar și de Țară. Cât de importante sunt proiectele transfrontaliere pentru localitățile de dincoace și de dincolo de Prut?

Gheorghe Flutur: Trebuie să menționăm că există proiecte transfrontaliere pe bani europeni, programe între România și Ucraina sau România și Republica Moldova, dar există și altfel de programe, care nu țin neapărat de fonduri europene, proiecte guvernamentale, susținute de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, sau de unele primării sau consilii care acordă bani direct unor entități din Republica Moldova. Consiliul Județean Suceava are un parteneriat frumos cu municipiul Soroca, pentru că ne leagă cetățile lui Ștefan cel Mare – Cetatea Soroca și Cetatea de Scaun de la Suceava. Noi am făcut investiții destul de mari și consistente în domeniul sănătății, pentru maternitatea din orașul Soroca și tot timpul i-am învățat pe frații noștri să vină cu lucruri concrete. Cred că vom continua astfel de colaborări cu alte entități din stânga Prutului. Acțiunile culturale sunt foarte bune, dar ele trebuie flancate de acțiuni economice. Cultura, cartea ne leagă, dar acest patriotism trebuie dublat de acțiuni economice.

Și dacă e să vorbim de Bălți, drumul către Suceava, pe aici, pe scurtătură, este spre aeroport, de unde zboară și oameni din Republica Moldova, de la dvs din raion, zboară de pe aeroportul nostru, care este aeroport internațional. Am deschis parcuri industriale, ne dorim parteneriate cu firme și camere de comerț din Republica Moldova și sunt convins că economicul ne va lua înainte. Aș vrea să reactivăm astfel de acțiuni economice cu raioanele din partea de nord a Republicii Moldova. Îmi doresc foarte mult acest lucru.

Pe partea transfrontalieră, avem povești de succes cu Cernăuțiul, mai ales pe segmentul cultural. Avem și în domeniul sănătății, spitalele noastre sunt înfrățite și sunt dotate din bani europeni. Avem și programe de educație, avem proiecte comune legate de promovarea turismului. Recent, am semnat un proiect ce presupune construcția unui drum care să lege Izvoarele Sucevei, spre zona Zeletin. Avem, deci, multe proiecte implementate cu partea ucraineană, cu o valoare totală de 15 milioane de euro.

Cu localități din Republica Moldova au mai multe proiecte frumoase județele de graniță: Botoșani, Iași, Vaslui. Vă încurajez în aceste proiecte, susțin și am susținut majorarea sumelor din partea Comisiei Europene pentru aceste proiecte transfrontaliere care leagă și mai mult oamenii și comunitățile între ele.

Nicolai Coșeru: Republica Moldova face pași mici spre marea familie europeană. Politicienii de stânga de la Chișinău spun că țara noastră trebuie să se dezvolte pe cont propriu, cu mijloacele și posibilitățile pe care le are, însă datele statistice demonstrează că fără împrumuturi și granturi din afară, R. Moldova riscă să devină un stat falimentar. Cât de importante au fost fondurile europene pentru dezvoltarea localităților din România? Și ce pași ar trebui să întreprindă aleșii locali din Republica Moldova pentru a asigura dezvoltarea satelor și orașelor care i-au ales?

Gheorghe Flutur: O să-mi permit să fac un scurt comentariu despre situația din România. Din punctul meu de vedere, cel mai mare dușman al stabilității economice este populismul. Am plătit scump pentru această boală de a te pune bine cu populația, să-i dai, eventual, să faci și împrumuturi pentru a părea om de treabă și să te aleagă o dată la patru ani. Puțini au avut curajul să-și asume: „Da, fac împrumuturi, dar pentru a aduce bani. Investesc în ceva care, în timp, îmi va aduce un plus de venit și astfel zona aceasta se va dezvolta.”  La noi e o luptă între populiști și progresiști, între liberali și cei care sunt nostalgici după vremurile de colhoz, că doar le-am avut și noi…

Da, faci un împrumut, dar nu te împrumuți pentru ca duminică sa fii nun mare în sat. Cine face asta, nu e gospodar. Te împrumuți ca să-ți cumperi ceva, care să producă și peste un an să-ți permiți fii nun mare. Aici a fost diferența dintre noi și socialiști. Noi am vorbit despre împrumuturi, dar am vorbit și despre oportunitatea uriașă a banilor europeni. Socialiștii din România, în loc să facă absorbție de bani europeni, au creat un program național de dezvoltare locală de șapte miliarde de euro, pe care i-au împărțit primarilor și s-au ocupat prea puțin de absorbția a alte 20 de miliarde de euro, bani europeni. A fost o mare greșeală. E foarte ușor să faci împrumut la dobânzi mari și să nu se vadă nimic în loc. Dacă cu acei bani făceau autostrada București–Suceava sau Iași–Târgul Mureș, se dezvoltau aceste zone, încât aveau primarii bani să asfalteze câte doi kilometri de drum în fiecare sat. Au pus căruța înaintea cailor, asta au făcut socialiștii. Noi nu vrem să facem asta, noi folosim oportunitățile omului gospodar. Întâi mă împrumut ca să investesc, îmi cumpăr trei vaci cu lapte și eventual un separator de făcut unt, și după asta mă gândesc dacă să mă duc la nuntă sau nu. Socialiștii au făcut invers.

Nicolai Coșeru: În Republica Moldova se discută de mai bine de zece ani despre autonomia financiară a administrațiilor publice locale. Cum sunt gestionați aici banii din taxe și impozite? Pentru că, în R. Moldova, Chișinăul decide câți bani se aloce fiecărui municipiu, oraș sau raion…

Gheorghe Flutur: Ceea ce spuneți dvs e o boală internațională. Centrul vrea cât mai multă putere și mai multe pârghii. Am fost ministru și știu ce înseamnă să-ți chemi niște subalterni și să-i întrebi ce părere au despre descentralizare. Se tem că nu le mai rămâne lor nimic de făcut și că vor pleca acasă, și atunci primii oponenți ai descentralizării, dacă ești la Guvern, sunt în jurul tău.

Noi am făcut pași importanți în ceea ce privește taxele. Avem o legislație bine pusă la punct, dar tot suntem nemulțumiți. De exemplu, noi, liberalii am susținut și avem o legislație nouă, care este foarte bună. Cum se construiesc bugetele locale pe revevențe, adică acele tarife care provin din resursele naturale pe care ți le-a dat Dumnezeu în județul/regiunea ta. Noi am spus clar că cea mai mare parte, 80-90% din aceste revevențe să rămână la autoritățile locale, nu să le centralizeze. De exemplu, Suceava ce are? Gaz metan. Cine astăzi gestionează gazul? O regie a statului. Adică, e centralizat. Ce mai are? Piatră. Cine gestionează? Administraţia Naţională „Apele Române” sau Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale. Mai avem lemn, și aici tot e o regie a statului. Dacă din formulă știi clar că atâtea procente din contravaloarea acestor resurse îți rămân ție să-i gestionezi, știi dinainte că bugetul tău, în cea mai mare parte, va fi compus din contravaloarea acestor resurse și vei putea să construiești niște drumuri, vei putea face niște investiții. Dacă nu, aștepți să-ți dea centrul. De multe ori, și am avut acest exemplu pe care l-am folosit ca moment în descentralizare, după niște inundații, se distrug niște drumuri sau se distrug pentru că se transportă marfă pe ele. Marfa aceea e piatra, lemnul. Se distrug și tu te rogi la Guvern să-ți dea niște bani ca să repari un drum care e distrus cărându-se această marfă, în loc să ai, din start, procentele din contravaloarea acestei mărfi, care să rămână în județul sau în comuna ta.

Tot din această cauză cred că avem migrația politică din ultimii 30 de ani, adică trecerea dintr-un partid în altul, lucru care, de altfel, nu se întâmplă numai în România. Mulți primari trec dintr-un partid în altul gândindu-se că vine guvernul central și dacă-s la putere, îl ajută mai mult. Descentralizarea resurselor financiare înseamnă stabilitate politică, în primul rând, și predictibilitate, adică știu măcar cam ce bani voi avea anul viitor, ca să am curaj să fac investiții, mai ales că România e în situația în care pui un leu și atragi zece din fonduri europene. Acel leu însă trebuie să-l ai, iar un primar gospodar, dacă știe să pună deoparte și organizează mai puține sărbători festiviste ale localității lui și economisește mai mulți bani pentru dezvoltare, atunci câștigă mai mult.

Nicolai Coșeru: Datorită potențialului turistic unic (monumente istorice, lăcașe de cult etc.), județul Suceava se află în topul preferințelor turiștilor care vor să să descopere și cunoască România. Avem și noi, în Republica Moldova, locuri pitorești și mănăstiri frumoase. Ce ar trebui să intreprindă autoritățile din RM pentru ca turismul moldovenesc să se dezvolte și să aducă profit?

Gheorghe Flutur: Multe, inclusiv parteneriate cu noi. Unul dintre proiectele pe care l-am inițiat acum trei ani este „Programul Ștefanian”. Acesta începe de Sânziene, pe 24 iunie, cu o slujbă în capela Cetății lui Ștefan de la Suceava. În 2021, vom face prohodul domnitorilor Moldovei, apoi avem o serie de acțiuni la edificiile ștefaniene din județul Suceava, vorbim de Putna, de Voroneț, tot ce a construit marele voievod la Neamț, la Bacău, la Vrancea, la Iași, la Vaslui, la Botoșani și avem un proiect acum, „Drumul lui Ștefan”, care obligatoriu trece și prin Republica Moldova. Cred că acest proiect ar trebui să ne lege mai mult, inclusiv indicatoare rutiere, cu locuri așa cum este Cetatea Sucevei. O vedeți că este vie, datorită dotărilor de 15 milioane de euro pe care le-am făcut pe bani europeni, Cetatea stă de vorbă cu turistul, copilul apasă un buton și vede imagini despre istoria acestei cetăți. Autoritățile din Republica Moldova trebuie să facă niște investiții și să creeze parteneriate. Începi de la puțin și mergi spre mai mult: locuri de cazare, mai multă ofensivă în a explica frumusețile traseelor, siguranța turistului, asistență medicală etc. Ca președinte al Consiliului Județean Suceava, le spun mereu colegilor mei: „Dacă noi suntem gazde, eu nu plec în iulie și în august în concediu. Dacă pe poarta de intrare în județul Suceava am scris: «Hai în Bucovina!», eu trebuie să fiu acasă și să aștept cu becul aprins și eventual cu un pahar de apă.”

Nicolai Coșeru: Că tot suntem la Suceava, Cetatea de Scaun a lui Ștefan cel Mare, vreau să vă întreb, cât de corect vi se pare ca unii politicieni să folosească imaginea unor personalități istorice (Ștefan cel Mare și Sfânt, Mihai Eminescu ș.a.) în scopuri populiste, de imagine? Bunăoară, președintele în exercițiu al Republicii Moldova, Igor Dodon a folosit și folosește drapelul de luptă al lui Ștefan cel Mare, afirmând că tricolorul, istoric vorbind, nu ar fi și al moldovenilor. Și-apoi, Marele și Sfântul Ștefan a fost un iubitor de neam și țară, pe când Dodon…

 Gheorghe Flutur: N-aș vrea să intru în politica internațională, dar dacă m-ați întrebat de Ștefan la el acasă… Ștefan, în primul rând, a fost un mare apărător al creștinătății, „atletul lui Hristos”, cum l-a numit de Papa. În al doilea rând, Ștefan cel Mare a construit toate ctitoriile și cele mai multe sunt în Bucovina de astăzi. Întorcându-mă la întrebare, sigur că oamenii politici, unii, pot să invoce orice ca să câștige sau să păcălească. De data aceasta, s-a dovedit că poporul din Republica Moldova a fost foarte abil, foarte atent și că minciuna nu mai ține. Mai devreme sau mai târziu, iese la suprafață duplicitatea sau șmecheria unora sau altora. Oamenii din Republica Moldova au început să circule mai mult către Occident, lucrează acolo, iar când se întorc, vin cu altă mentalitate.

Uitați-vă și în România, Ardealul, care a avut mai multe oportunități, votează cu dreapta și nu vor să audă de populiști, de socialiști. Se schimbă lucrurile și în zona Moldovei din dreapta Prutului. La ultimele alegeri, președintele Klaus Iochanis a obținut un scor foarte bun.

Unii îl invocă pe Ștefan cel Mare, crezând că asta îi va ajuta să câștige niște alegeri. Asta însă nu e suficient, trebuie să încerci să faci măcar o părticică din ce a făcut Ștefan cel Mare, care a unit, n-a dezbinat, care a ținut la acest popor. Dacă vrei să fii fariseu, lumea te prinde și generațiile care vin vor fi necruțătoare.

Nicolai Coșeru: Noul președinte ales al Republicii Moldova, Maia Sandu și-a exprimat susținerea pentru formațiunea pe care o reprezentați, îndemnându-i pe basarabenii care dețin cetățenie română să voteze, pe 5 și 6 decembrie, pentru PNL. Cât de mult contează acest sprijin pentru echipă?

Gheorghe Flutur: Eu vreau să o felicit pe doamna Maia Sandu pentru curaj și tenacitate. A avut un curaj care merită toată aprecierea noastră. A avut putere de convingere, putere să treacă peste toate atacurile, care, mai ales pentru o femeie, nu sunt deloc ușoare, dar dumneaei a demonstrat că este foarte puternică. Știu că așteptările cetățenilor sunt foarte mari și multe lucruri frumoase se poate face în parteneriat cu frații dumneavostră, cu noi. Felicitări, doamnă Maia Sandu, pentru victoria zdrobitoare care ați obținut-o. Mult succes și mulțimiri pentru vorbele bune și pentru mâna întinsă pentru frații liberali de peste Prut, care au fost și vor române alături în drumul european pe care l-ați ales pentru Republica Moldova.

Nicolai Coșeru: Ce mesaj aveți pentru alegătorii din stânga Prutului?

Gheorghe Flutur: În primul rând, a avea cetățenie română, tu, ca om din stânga Prutului, este o onoare și o responsabilitate mare. România, pe 6 decembrie, este chemată să își aleagă Parlamentul nou și deliberativ, care hotărăște. Suntem într-un moment crucial. Noi am avut șansa istorică să fim în Uniunea Europeană și în NATO, dar nu am rămas egoiști și nu am uitat de frații și vecinii noștri. Vă susținem cu toată forța pentru drumul dumneavoastră european. Am făcut-o și o să o facem de fiecare dată. Acum este vremea ca dumneavoastră, cei care aveți cetățenie românească, să folosiți aceste prerogative din Constituție – de a vota și de a hotărî soarta României.

Eu fac parte dintr-un partid proeuropean, care astăzi este la guvernare, Partidul Național Liberal. Am avut funcția de Secretar General al acestui partid, sunt președintele Ligii Aleșilor Locali Liberali din România. Sper ca la alegerile de dumincă, 6 decembrie, să facem un scor foarte bun, să guvernăm, în parteneriat cu președintele Klaus Iohannis, pentru că avem de făcut mari reforme europene.

În primul rând, Uniunea Europeană a întins o mână de ajutor României, de peste 80 de miliarde de euro, în următorii șapte ani, pentru dezvoltarea și ieșirea din această pandemie, care a creat probleme. Asta înseamnă foarte mult pentru noi. Depinde de majoritatea parlamentară, ce guvern va da, iar eu cred că va fi un guvern de dreapta, un guvern condus de liberali, care să dezvolte această țară, și noi mai departe să întindem mâna peste Prut, pentru frații noștri, să vă ajutăm, așa cum trebuie și cum așteptați. De aceea, sfatul meu prietenesc și rugămintea mea este ca cei care au cetățenie română să-și rupă duminică câteva minute, să meargă la vot și să voteze pentru dezvoltarea României, cu liberalii la conducere. Este o mare provocare în a folosi avantajul că ești membru al UE. Știm să o facem. Acum suntem în pandemie, dar pe vreme rea te pregătești pentru vremuri bune, și asta vrem să facem noi. De aceea, îi invit pe frații noștri, pe care îi respect foarte mult, să se ducă la vot, să dea un vot pentru echipa liberală, fiindcă merită. Suntem cei care ne-am asumat răspunderea în lupta împotriva pandemiei și gestionarea ei. Forțele care se opun, populiștii, care acum stau la căldurică și doar critică, știm noi ce au făcut cu această țară.  Noi ne-am asumat răspunderea guvernării într-o perioadă grea, deși nu am avut o majoritate parlamentară, avem în Parlament doar 20%. Acum avem nevoie, ca de aer, de orice vot, al oricărui român, oriunde s-ar afla.

Și încă odată gândul nostru se îndreaptă și către dumneavoastră, cei de peste Prut, pentru că nu vă vom lăsa singuri, vom fi fratele care să vă călăuzească în continuare ce este mai bine, iar bine înseamnă drumul european pe care România l-a ales. Haideți la vot, dragii mei, că nu o să vă pară rău să dați un vot echipei liberale, duminică, 6 decembrie, de Sfântul Nicolae.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata