Interviu // Veaceslav Negruța: Este important ca mandatul noului Guvernator al BNM să fie unul plin

Expertul economic Veaceslav Negruța este  de părerea că așteptările de la noul Guvernator al Băncii Naționale a Moldovei sunt mari. Opinia a fost exprimată în cadrul unui interviu oferit pentru portalul nordnews.md. În cadrul aceleiași intervenții,  Negruța a menționat că cetățenii ar putea plăti scump pentru majorările de salarii, pensii și alocații  promise de actuala guvernare în ajun de campania electorală.

 

Dle Negruța, noi vă apreciem ca pe unul dintre experții notorii în mișcarea la vedere și cea ascunsă a leilor în Republica Moldova. Dvs cunoașteți bine oamenii din sistemul financiar –bancar. Vă rugăm să comentați numirea lui Octavian Armașu în funcția de Guvernator al Băncii Naționale?

 

Veaceslav Negruța: – Probabil, trebuie de pornit de la demisia lui Sergiu Cioclea, care, având un mandat de șapte ani, a decis, la după nici trei ani de mandat, să-și prezinte demisia.  Aici sunt mai multe întrebări, care ar trebui de clarificat pentru început, pentru că această decizie a Guvernatorului de- ași da demisia nu pare o simplă întâmplare sau una luată ad -hoc. Oricum, motivele personale invocate nu sunt plauzibile atâta timp cât există câteva lucruri, asumate ca și angajament de către Guvernator, atunci când i-a fost acordat acest mandat de șapte ani. Or, așteptările au fost mari, rămân lucruri nefinalizate, cum ar fi, de exemplu, procesul de transparentizare a acționariatelor în băncile comerciale, în special a celor cu probleme. Este vorba despre fraudele bancare care s-au întâmplat și care, în mare parte, depind de insistența cu care Banca Națională va cere ca Raportul Kroll și Strategia de recuperare a fondurilor  să fie publicate . Vorbesc de această insistență în dialogul cu autoritățile responsabile de investigație, pentru ca să ducă în cele din urmă la responsabilzarea celor care se fac vinovați.  Și doi: e vorba de recuperarea  resurselor extrase anterior din Republica Moldova. Deci, un mandat nefinalizat la nici jumătate din acest mandat. Este adevărat că sunt anumite mișcări (noul pachet) în legislația financiar-bancară, care a fost aprobat, dar nu este aplicat așa cum ar trebui să fie. Din aceste considerente, lucrurile trebuie explicate și clarificate. Or, asta o poate face doar dl Cioclea sau cei de la guvernare, care l-au împuternicit sau care i-au acceptat demisia. În ceea ce privește numirea noului Guvernator, este important ca mandatul nou, oferit de către Parlament, să fie unul plin. Nu doar cu activități declarate, dar și vizibile. Cel mai important și dificil probabil pentru noul Guvernator va fi să transforme toate aceste declarații și așteptări în realitate. Un rol important în acest mandat sau misiune îl va avea  societatea și mediul de experți  cu care trebuie să existe un dialog. Altfel, este greu de explicat ce face Banca Națională și cât de independentă este această instituție. Și doi: un dialog activ cu partenerii de dezvoltare. Or, de ceva timp, suntem într-un suspans  în dialogul nostru cu Fondul Monetar Internațional. O altă instituție cu care trebuie  să reluăm dialogul este Uniunea Europeană, dar ne împiedică exact ce ziceam de la bun început: nefinalizarea anchetelor bancare și nerecuperarea fondurilor.Sper ca acest subiect să fie rezolvat în timpul apropiat. Transparentizarea tuturor acționarilor  în sectorul bancar. Oamenii să știe  cui îi încredințează banii  proprii și că banii încredințați nu vor dispărea, așa cum s-a întâmplat în 2014 în Republica Moldova.

 

Președintele Parlamentului A.Candu l-a lăudat și i-a mulțumit fostului Guvernator, Sergiu Cioclea, pentru că a reușit să  resusciteze sistemul bancar, avariat de furtul miliardului. Dvs ce părere aveți în acest sens?

 

Veaceslav Negruța: – Oricând este loc pentru astfel de mulțumiri, mai ales pentru cei care pleacă din funcție. Am văzut aceste mulțumiri mai mult în mediul virtual, decât în realitate. Se vede un deranj foarte clar, un dialog  întrerupt de ceva timp între fostul Guvernator Cioclea și cei care astăzi reprezintă guvernarea. Mai mult, s-a jucat ping-pong prin spațiul virtual sau prin intermediul mass-media. Ceva de genul: vom avea grijă să-i oferim alte funcții sau alte poziții lui Cioclea, iar Cioclea  a venit cu un mesaj în mass-media, spunând că a fost o glumă. Și, de altfel, nu cea mai reușită pentru Cioclea. Vedem că ceva s-a întâmplat acolo. Or, ar trebui să fie o explicație. Este adevărat că s-au reușit câteva lucruri. Este vorba de legislația nouă, care a fost adoptată la insistența  foarte dură din partea partenerilor de dezvoltare. Experții străini au lucrat pentru a elabora această legislație. Dar este important și modul în care această legislație este transpusă. Or, pe parcusul a doi ani, de când acele legi au fost adoptate, deja am văzut o sumedenie de amendamente, care, presupun eu, deranjează guvernarea, legea nouă. Ei încearcă să o ajusteze la acele obiective pe care și le-au propus  sî le realizeze. Nu neaparat sunt conform celor mai bune standarde sau conform  înțelegerilor  semnate cu Fondul Monetar Internațional, care a insistat în privința acestor noi legi. Din punctul acesta de vedere, sunt lucruri care se vor cristaliza încă și vor ieși la suprafață adevăratele motive ale demisiei Guvernatorului, Sergiu Cioclea. Să vedem cu ce-și va începe mandatul noul Guvernator și ce decizii vor urma.

 

Au fost publicate în mass-media mai multe lucruri sensibile,  declarate, cum ar fi : Legea amnistiei capitalurilor. Or, autorul acestei Legi, elaborate încă în 2016, este exact Candu și un  grup de deputați. Vorbim de alte legi, cum ar fi Legea cetățeniei contra investiției, care, la fel, este foarte sensibilă din punct de vedere  al banilor de proveniență dubioasă. Unde actuala guvernare apare iarăși ca autor. Un rol important revine Băncii Naționale a Moldovei, ca să pregătească un cadru metodologic.

 

În ultima jumătate de an, partidul de la guvernare s-a lansat într-un șir, nesfârșit parcă, de majorări  de salarii, indemnizații și pensii, majorări neprevăzute de Bugetul de Stat, aprobat  pentru 2018. De unde ia/va lua bani executivul condus de Pavel Filip?

Veaceslav Negruța: – E una să faci declarații  și alta să  ajungi să  faci aceste majorări. Este adevărat ceea ce spuneți, în plină campanie electorală, practic în ajun de alegeri,  aceste decizii vin cu duiumul. Li se promit diferitor categoriili  sociale fel de fel de adausuri, bonusuri suplimente  la sfârșit de an și  așa va fi și în continuare. Sunt din categoria declarațiilor electorale. În bugetul pentru 2018, pentru că vorbim de primele plăți  care ar trebui să fie făcute în 2018, astfel de acoperiri financiare nu există. Chiar dacă, așa cum spune guvernarea,  va exista o supraîncasare  la buget. Legea spune foarte clar: orice supraîncasări la buget trebuie mai întâi să fie introduse  în buget la partea de venituri, prin aprobarea modificărilor  la Legea Bugetului 2018, apoi repartizate ca și cheltuieli. Poate să se întâmple un lucru foarte ciudat, dupîă ce declarațiile s-au făcut și așteptările au fost generate. Când se va trece la plățile propriu-zise, linia de buget nu va permite,  tehnic vorbind, să fie efectuate aceste plăți. Deci, trebuie de divizat foarte clar declarațiile  și promisiunile electorale și, pe de altă parte, capacitatea financiară de a acoperi aceste promisiuni. Lumea trebuie să știe foarte clar că aceste daruri  se fac în plină campanie electorală și, de regulă, au un cost.  Și costul va fi prezentat cetățenilor din nou, dar deja după alegeri. Și va costa mult mai mult decât aceste daruri.

 

Dacă e să vorbim de 2019, avem Legea Bugetului 2019, votată în Parlament,  or, astfel de categorii de plăți nu au fost prevăzute. E o problemă mare ce ține de 2019 , chiar cu sursa de finanțare  a deficitului bugetar, care este  de peste 5 miliarde de lei. Nu este asigurată finanțarea, scrisă pe hârtie în proiectul legii. Dialogul este în suspans în ceea ce privește asistența macrofinanciară de la Uniunea Europeană, tranșele de finanțări de la FMI și suportul bugetar de la aceiași UE. Sunt multe semne de întrebare, care ne fac să credem că, imediat după alegeri, și Legea Bugetului 2019 va fi drastic schimbată, indiferent cine va fi la guvernare. Legea va fi modificată nu în sensul pozitiv.  Astfel, vor fi evaluate corect veniturile și atunci va rămâne mai puțin pentru cheltuieli sau alte lucruri, care pot fi făcute, cum ar fi creșterea poverii fiscale. Asta înseamnă impozite mult mai mari. În orice stat, Guvernul are opțiuni foarte puține, pentru a  rezolva astfel de probleme, când se fac declarații cu duiumul, neacoperite financiar. După alegeri, de regulă, se recurge la ajustări.

 

Vreau să atrag atenția că, ceea ce se întâmplă acum în 2018 cu aceste promisiuni, seamănă exact cu situația din 2008, când în ajun de electoralele din 2009, s-au făcut multe promisiuni, s-au desenat cifre din pod în buget. Imediat după alegeri, același guvern a impus blocarea și sechestrul inclusiv a transferurilor către autoritățile publice locale. A fost un lucru foarte dureros, care s-a întâmplat în luna mai 2009. Nu exclud ca în 2019 să se repete aceleași scenarii.

 

Din comunicatele publicate în fiecare săptămână, aflăm că Serviciul Vamal încasează la Buget Național  aproape jumătate de miliard de lei.  Cum explicați dvs această ispravă financiară?

 

Veaceslav Negruța: – Nu știu dacă este vorba de o ispravă. Este vorba de mijloace financiare, care sunt colectate, în special, din taxe din valoarea adăugată, din accizele colectate de la importatori.  Accizul este un impozit pe care, până la urmă, îl plătește tot consumatorul. Noi toți plătim prin consum aceste taxe la stat. Contribuabilii plătesc aceste sume, trendul este în creștere, pentru că așa sunt tendințele. Dacă e să pornim din 1994 încoace,  tempoul este în creștere. Aceasta este determinată de valoarea nominală a Produsului Intern Brut  ori de Taxa pe Valoarea Adăugată, Ceea ce se întâmplă în ultimii doi ani, este o altă procedură de evaluare a mărfii în vamă, care împovărează importatorii și consumatorii.

 

 

În ultimii doi ani mai mulți oameni de afaceri din Republica Moldova și-au transferat businessul în alte țări, de exemplu în România. În același timp, prim-ministrul ne asigură că Republica Moldova devine treptat o platformă investițională tot mai atrăgătoare. Pe cine să credem?

 

Veaceslav Negruța: –  Noi trebuie să credem ceea ce vedem, pentru că în ultimul timp oamenii de afaceri își transferă afacerile în alte țări, pentru că vor mai multă siguranță și protecție din partea statului. Aici nu este chiar așa în ceea ce  ține de declarațiile privind  atractivitatea investițională, un investitor serios  nu caută formule de a ocoli legislația.  El nu are nevoie de amnistii fiscale  sau de  amnistii ale capitalului. Ei sunt serioși și banii sunt curați. Investitorul serios caută un cadru legal stabil, instituții ale statului funcționale și, cel mai important, supremația legii.  E o ruptură dintre ceea ce vedem și ceea ce  auzim. Important este ca lumea să aibă acces la informație  și să o verifice, chiar dacă ea este oferită publicului prin diferite mijloace afiliate puterii.

 

Practic, toate formațiunile politice antrenate în parlamentarele din 2019  vorbesc cu multă încredere electoratului despre relansarea economiei. Să le considerăm baliverne electorale sau în ce condiții este posibilă, totuși, o resuscitare a economiei?

 

Veaceslav Negruța: – Dacă e să vorbim despre relansarea economiei, atunci marea șansă oferită R. Moldova este, totuși, Acordul de Liber Schimb cu Uniunea Europeană. Începând cu 2014, el a oferit  producătorilor  noștri și economiei moldovenești o ferestruică destul de importantă pe piața europeană, unde oamenii își încasează banii stabil din produsele și serviciile exportate. De exemplu, noi vedem în 2017-2018  o creștere pe sectorul agricol de 42 la sută. Din aceasta reiese că nu mai e nevoie de a exporta oameni într- acolo. Se pot exporta servicii și bunuri, iar banii vin înapoi  la oamenii care muncesc aici. Aceste insulițe sau puncte de creștere sunt puține, în comparație  cu ce am putea face cu adevărat  în R. Moldova. Dacă acele elemente fundamentale, despre care vorbeam, se vor întâmpla: stat de drept, instituții funcționale, birocrație și corupție  eliminate,  aceasta ar putea aduce acasă oamenii, care au acumulat experiență și bani peste hotare și ar dori /putea să investească aici.  Mai sunt și alte constrângeri de eliminat, care ar fi putut duce la o creștere mai mare, dar asta înseamnă dialogul cu alte zone în care R. Moldova ar putea să-și exporte bunurile. Din păcate, avem din nou un blocaj pe piața rusească, vorbim de vinurile noastre, care nu plac autorităților rusești sau producția agricolă care este blocată  și distrusă. Da, este o creștere și acest lucru se datorează următorilor factori: unu – conjuncturii regionale și vorbim de Uniunea Europeană, România. Doi, deschiderea pe filiera Acordului de Liber Schimb,  care oferă o creștere a economiei Republicii Moldova. Trei, nu însă la capacitatea la care s-ar fi putut. Dacă ar fi aprobate anumite politici în acest sens, ar spori vizibil creșterea economică.

 

Dle Veaceslav  Negruța, vă mulțumim.

 

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata