NordNews
Avem ce spune

Investigație RISE // „Instrucțiuni” pentru favoriți

  • Discurs redactat pentru Irina Vlah, viitorul bașcan al UTA Găgăuzia, în 2015.
  • Slogane pentru un protest anti-unionist desfășurat la Comrat în 2016.
  • „Blocadă” care ar putea „provoca un nou conflict pe Nistru” în 2017.
  •  Monitorizarea unei întâlniri a lui Igor Dodon cu diaspora din Sankt-Petersburg în 2018.
  •  Coordonarea discursului pe care Dodon urma să-l țină la Conferința de Securitate de la München în 2019.

Toate aceste lucruri au un punct [de pornire] comun – așa-numita „subdiviziune moldovenească” de la Kremlin. Datele se regăsesc în „Arhiva lui Cernov” și arată cum, de-a lungul anilor, Moscova a oferit suport logistic, metodologic și ideologic favoriților săi din Republica Moldova, se arată într-o investigație realizată de RISE Moldova.

„CREAREA UNEI REȚELE DE ONG-URI”

După formarea, la sfârșitul anului 2019, a unui Guvern socialist-democrat condus de Ion Chicu, la Kremlin au început discuțiile despre necesitatea de a extinde așa-zisa strategie „soft power” în raport cu Republica Moldova.

Conform unei note analitice din „Arhiva lui Cernov”, timp de mai mulți ani Moscova a aplicat în raport cu Chișinăul doar două dintre instrumentele de bază ale strategiei: resursele Agenției de Stat „Rossotrudnichestvo” (Colaborarea rusă) și cele ale serviciilor de informații.

Autorul documentului, Oleg Alpeev, este colaborator al Academiei Militare a Statului Major al Forțelor Armate ale Federației Ruse, conform datelor „Досье. În indicațiile sale metodice, destinate administrației președintelui rus Vladimir Putin, expertul menționează că „analiza comparată a aplicării „soft power” de către Rusia și țările vestice în spațiul postsovietic relevă că Rusia are o abordare deficientă a respectivei strategii.”

Totodată, Alpeev menționează că, „demontarea, în 2019, a regimului oligarhic al lui V. Plahotniuc și accederea la putere a unui Guvern „tehnocrat”, în frunte cu I. Chicu, deschis pentru cooperarea cu Rusia, s-au creat condiții favorabile pentru dezvoltarea relațiilor ruso-moldovenești.

[…] Este important de menționat că promovarea politicii „soft power” nu trebuie să fie realizată de un cerc restrâns de structuri de stat – „Rossotrudnichestvo” și serviciile de informații, ci ar trebui să fie realizată sistemic, cu participarea largă a ministerelor de resort (Ministerul Științei și Educației, Ministerul Culturii, Ministerul Apărării etc.), precum și a ONG-urilor. De altfel, crearea unei rețele de ONG-uri este imperativă pentru eficientizarea politicii de „soft power” a Rusiei.

 

KREMLINUL, GRECEANÎI ȘI CHIRTOACĂ

Faptul că serviciile de informații reprezintă de mai mulți ani unul dintre pilonii de bază ai politicii „soft power” a Federației Ruse aplicată în Republica Moldova reiese și din „Arhiva lui Cernov”.

Printre documentele elaborate de așa-numita „subdiviziune moldovenească” am găsit un material propagandistic din iunie 2015 prin care se dorea discreditarea lui Dorin Chirtoacă. La acel moment în Republica Moldova se desfășura campania electorală pentru alegerile locale, Chirtoacă fiind primar general al mun. Chișinău, dar și contracandidatul Zinaidei Greceanîi în bătălia pentru șefia capitalei, cea care, ulterior, avea să-l succeadă pe Igor Dodon la conducerea Partidului Socialiștilor.

Documentul conține două fotografii, reprezentând câte un drum în stare dezastruoasă, însoțite de legende. Cea din stânga – Phnom Penh după guvernarea „khmerilor roșii”; cea din dreapta – Chișinăul administrat de Dorin Chirtoacă.

De fapt, poza cu strada atribuită Chișinăului a fost făcută în or. Odesa din Ucraina. Mai exact, Devolanovskii spusk.

Nu am reușit să găsim vreo dovadă că falsul respectiv a fost folosit în campania electorală din 2015. Cert e că, atunci, Greceanîi a cedat în turul doi în fața lui Chirtoacă.

INSTRUCŢIUNI PENTRU UTA GĂGĂUZIA

Politica „soft power” a Kremlinului în raport cu Republica Moldova nu s-a limitat la Chișinău. De asistență metodologică din partea „subdiviziunii moldovenești” a beneficiat și Irina Vlah, actualul bașcan al autonomiei găgăuze și membru din oficiu al Guvernului de la Chișinău. Asta chiar dacă Moscova avea anumite rezerve față de ea.

Irina Vlah „se bucură în autonomie de o reputație contradictorie: este considerată „trădătoare” – pentru că a părăsit fracțiunea Partidului Comuniștilor, și, potrivit diferitor surse, este conectată și chiar dependentă de V. Plahotniuc”, se menționează într-o caracteristică a autorităților ruse.

Astfel, când, în ianuarie 2015, Vlah și-a înaintat candidatura pentru funcția de bașcan, ea a ținut un discurs de aproape șapte minute. Aparent, nimic ieșit din comun – un discurs standardizat de politician cu multe promisiuni

Doar că, înainte de a fi citit, discursul lui Vlah a fost redactat de „subdiviziunea moldovenească” a Kremlinului. Mai exact, acesta a fost completat cu expresii pro-ruse, antieuropene și antiromânești, inserturi marcate cu roșu.

Iată câteva citate incluse de Kremlin și rostite, ulterior, de Irina Vlah:

Situația este agravată de Acordul de Asociere cu UE, un acord de aservire care ne-a fost impus din exterior și care a dus la ruperea relațiilor economice vitale cu Rusia, atât ale autonomiei, cât și ale Moldovei în general.

Chemăm toți locuitorii din Găgăuzia, toți patrioții autonomiei noastre, să susțină echipa noastră și să voteze pentru un viitor demn alături de Rusia! Viitorul Găgăuziei este decis astăzi!

Atunci, în 2015, „subdiviziunea moldovenească” a Kremlinului nu s-a limitat doar la Vlah. La 10 martie, adică în plină campanie electorală pentru alegerile la funcția de bașcan, deputatul rus Vladimir Afonski a ținut un discurs la Comrat, în cadrul unei conferințe practico-științifice la care a mai participat Igor Dodon și Irina Vlah.

Intitulat „Perspectivele dezvoltării social-economice a Găgăuziei”, discursul lui Afonski la fel a fost redactat de angajații „subdiviziunii moldovenești” și reitera aceeași idee centrală pe care Vlah o enunțase câteva luni mai devreme, când și-a înaintat candidatura pentru funcția de bașcan – „dezvoltarea economiei din autonomie depinde în mod direct de cooperarea cu Rusia”.

De altfel, în campania electorală din 2015, Irina Vlah a făcut uz de lozinci pro-ruse la greu și a reușit să obțină funcția de bașcan din primul tur.


SLOGANE FABRICATE LA MOSCOVA

Pe lângă redactarea discursurilor, angajații „subdiviziunii moldovenești” a Kremlinului au mai generat și slogane pentru manifestații desfășurate în Republica Moldova.

Găgăuzii sunt ancora statalității moldovenești, iată de ce ei condamnă adunările unioniștilor, care țintesc distrugerea integrității și suveranității Republicii Moldova, prin asimilarea ei de către România.

Mâinile jos de pe Moldova!

Nu unionismului!

Să ne ridicăm cu toții în apărarea Constituției!

Acestea sunt doar câteva dintre indiciile incluse într-un document din „Arhiva lui Cernov”. Denumit „Teze și slogane pentru evenimentele din 2 aprilie de la Comrat”, documentul era destinat unui miting organizat în 2016 de conducerea autonomiei găgăuze. Atunci evenimentul a fost motivat ca o reacție la un marș unionist din Chișinău.

Potrivit informațiilor apărute în presă, respectivele mesaje antiromânești într-adevăr au fost scandate la mitingul de la Comrat. Printre participanții de vază ai evenimentului s-a numărat Irina Vlah, deja bașcan al UTA Găgăuzia, precum și Igor Dodon, la acel moment deputat și lider al Partidului Socialiștilor.

În paralel cu redactarea discursurilor și generarea de slogane antiromânești, „subdiviziunea moldovenească” de la Kremlin elabora note informative despre demnitarii din autonomia găgăuză, stoca copii de pe acte de identitate, precum și colecta informații din întâlniri neoficiale.

Printre așa-zisele „referințe obiective” din „Arhiva lui Cernov” am depistat inclusiv copii de pe pașapoartele lui Ivan Topal – șeful administrației raionului Comrat, Dmitri Constantinov – fostul președinte al Adunării Populare, Vitali Chiurcciu – președintele Fondului de Inițiative Strategice și fost șef al Direcţiei Generale pentru Dezvoltare Economică, Servicii, Comerţ şi Relaţii Economice Externe a Comitetului Executiv, și Mihail Formuzal – fostul bașcan al autonomiei.


CONFLICT MILITAR” PE HÂRTIE

În activitatea sa de rutină, „subdiviziunea moldovenească” de la Kremlin nu a uitat nici de raioanele de Est ale Republicii Moldova, adică de autoproclamata Republică Moldovenească Nistreană.

După ce, în iulie 2017, autoritățile constituționale de la Chișinău au convenit cu Kievul să demareze procesul de instalare a posturilor vamale comune pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, în presa rusă au apărut diverse acuzații. În special, autorităților Republicii Moldova și Ucrainei le era imputat faptul că acțiunile lor reprezintă o tentativă „de a provoca un conflict militar pe Nistru”.

Campania a fost regizată din umbră de tot de „subdiviziunea moldovenească”. Anume angajații acestei structuri de la Kremlin au redactat un proiect de declarație pentru Duma de Stat – „Cu privire la tendințele negative în evoluția situației în raport cu Transnistria, ca urmare a acțiunilor Guvernului Republicii Moldova și a autorităților din Ucraina”.

Ciorna nedatată a declarației a fost expediată speakerului Dumei de Stat, Vladimir Volodin, iar la ședința în plen din 7 iulie, cei 386 de deputați prezenți în sală au susținut-o în unanimitate.

Astfel, Federația Rusă a calificat instalarea primului punct comun de control pe segmentul transnistrean al frontierei Republicii Moldova cu Ucraina, necontrolat până la acel moment de autoritățile de la Chișinău, drept o „blocadă” a Transnistriei care ar putea „provoca un nou conflict pe Nistru”.


„MERGEȚI ȘI VOI LA PUTIN”

Tot „subdiviziunea moldovenească” de la Kremlin monitoriza și deplasările lui Igor Dodon în Federația Rusă. Spre exemplu, la sfârșitul lunii noiembrie 2018, colaboratorii Moscovei raportau despre dificultățile acestuia privind obținerea gratuită a unui spațiu în care să se întâlnească cu diaspora din Sankt-Petersburg.

Locația solicitată de I. Dodon este Teatrul „Music Hall”. Capacitatea – 1,5-2 mii de locuri. Costul arendei – 250 de mii de ruble (circa 65 de mii de lei, la cursul de atunci – nota RISE Moldova). Guvernul din Sankt-Petersburg a anunțat că el nu dispune de mijloace pentru a achita arenda sălii respective și ar putea să i-o pună la dispoziție lui I. Dodon doar dacă el însuși își va asuma cheltuielile.

Însă poziția autorităților din Sankt-Petersburg nu a fost univocă, oferindu-i lui Dodon o alternativă gratuită: sala Universității de Stat de Arhitectură și Construcții, cu o capacitate de 450 de locuri.

Nu am reușit să aflăm dacă Igor Dodon a mers pe una dintre cele două opțiuni, dar cert este că, la 25 noiembrie 2018, el într-adevăr a avut o întâlnire cu diaspora.

Igor DODON (în cadrul întâlnirii din Sankt-Petersburg cu diaspora): Acolo, în interior [în Republica Moldova], oponenții mei mă critică. Cică Dodon a mers din nou la Putin. Păi, mergeți și voi la Putin! Soluționați măcar o dată o problemă și eu însuși vă voi aplauda.


PACHETUL LUI DODON

La 17 ianuarie 2017, Igor Dodon a întreprins prima sa vizită peste hotare în calitate de președinte al Republicii Moldova. Itinerarul este unul vechi și binecunoscut deja – Kremlin. După întrevederea cu omologul său rus, Vladimir Putin, cei doi șefi de stat se despart, Dodon mergând să se alăture unei conferințe de presă dedicate relațiilor moldo-ruse.

Spre ghinionul Moldovei, aceste derapaje de politică externă – ba într-o direcție, ba în alta, admise pe parcursul ultimilor 25 de ani, au și generat acele probleme cu care ne-am confruntat și ne mai confruntăm și astăzi”, a ținut atunci Dodon să precizeze.

Doar că documentele din „Arhiva lui Cernov” arată că, cel puțin într-un caz, președintele Igor Dodon și-a coordonat retorica privind politica externă a Republicii Moldova cu „subdiviziunea moldovenească” de la Kremlin.

12 februarie 2019. Mai sunt trei zile până la începutul Conferinței de Securitate de la München, Germania. Dodon, care urma să participe la eveniment, îi transmite lui Oleg Vasnețov, ambasadorul Federației Ruse în Republica Moldova, un set de materiale care stăteau la baza prezentării pe care avea să o facă la München.

Denumit „Pachetul autocuprinzător pentru Moldova”, materialele prezintă o viziune asupra reglementării conflictului transnistrean, cât și dezvoltarea unei cooperări paralele a Republicii Moldova, atât cu Occidentul, cât și cu Rusia.

În aceeași zi, Vasnețov redirecționează la Kremlin „pachetul” transmis de Dodon. Mai exact – lui Vladimir Cernov, șef al Departamentului pentru relații interregionale și culturale cu țările străine din cadrul Administrației Președintelui Federație Ruse.

Stimate Vladimir Alexandrovici, Vă transmitem materialele primite […] de la președintele Republicii Moldova, I. N. Dodon, care vor sta la baza discursului său în cadrul Conferinței de Securitate de la München din 15-17 februarie curent”, raporta Vasnețov în demersul său oficial.

Dodon într-adevăr și-a prezentat „pachetul” la conferința din Germania, iar câteva săptămâni mai târziu acesta a fost publicat și pe site-ul oficial Președinției.

Nu știm cum a reacționat administrația de la Kremlin la viziunea lui Dodon privind problema transnistreană, dar reprezentanții Ministerului rus de Externe au fost rezervați.

Pe de o parte, nu-i nimic rău în intențiile politicienilor de a soluționa rapid unele probleme. Dar totul ține de faptul dacă aceste intenții sunt cu adevărat ancorate la realitate, ca ele să nu reprezinte un mesaj teoretic, ci un postulat care are conexiune cu istoria problemei și cu posibilitățile reale de rezolvare”, a remarcat Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a instituției, în cadrul unui briefing de presă.

Am întrebat, prin solicitări în scris, Serviciul de Informații și Securitate și Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova dacă demnitarilor le este permis să transmită textul discursului său pentru un forum internațional unei reprezentanțe diplomatice străine și care este calificarea juridică a unei astfel de situații. Până la momentul publicării acestui articol, așa și nu am recepționat un răspuns.

Sursa: deschide.md

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata