NordNews
Avem ce spune

Liderul PSRM nu exclude reintroducerea stării de urgență

Igor Dodon nu exclude că Parlamentul ar putea declara stare de urgență pentru a oferi Guvernului demisionar împuterniciri suplimentare în vederea administrării treburilor publice. Acest pas, susține liderul PSRM, ar putea fi aplicat în cazul în care Maia Sandu va refuza în continuare să desemneze un candidat la funcția de prim-ministru, transmite deschide.md. 

Potrivit lui Dodon, în acest caz deputații ar fi nevoiți să meargă la declararea stării de urgență.

„Dacă nu va fi Guvern funcțional și Maia Sandu va bloca în continuare situația din țară, atunci noi vom fi în situația când Parlamentul trebuie să se convoace, să declare stare de urgență, să dea competențe suplimentare Guvernului, ca să fie un Guvern funcțional, să putem rezolva probleme cu care se ciocnesc oamenii. Dar ce să facem dacă Președinția se ocupă doar de PR?”, a declarat Dodon în cadrul unei intervenții video.

Ce prevede procedura instituirii stării de urgență?

Potrivit legislației, starea de urgenţă se declară la propunerea Preşedintelui Republicii Moldova sau a Guvernului. Aceasta poate fi instituită pe o perioadă care nu va depăşi 60 de zile. În funcţie de evoluţia situaţiei, preşedintele sau Guvernul poate solicita Parlamentului prelungirea sau reducerea duratei stării de urgenţă, precum şi extinderea sau restrîngerea ariei de acţiune a acesteia.

Pe durata stării de urgenţă, în funcţie de situaţia concretă, pot fi aplicate următoarele măsuri:

a) evacuarea provizorie a cetăţenilor din zonele ce prezintă pericol pentru viaţă şi asigurarea obligatorie a acestora cu locuri de cazare permanentă sau provizorie;
b) instituirea unui regim special de intrare şi ieşire din ţară;
c) dispunerea raţionalizării consumului de alimente şi de alte produse de strictă necesitate;
d) introducerea regimului de carantină şi luarea altor măsuri sanitaro-antiepidemice obligatorii;
e) efectuarea, în modul stabilit de lege, a  rechiziţiilor de bunuri în scopul prevenirii şi lichidării consecinţelor situaţiilor care au impus declararea stării de urgenţă;
f) stabilirea unui regim special de lucru pentru agenţi economici şi instituţii publice, soluţionarea altor chestiuni privind activitatea acestora, necesare desfăşurării lucrărilor de salvare-deblocare şi a altor lucrări de neamînat;
g) modificarea procedurii de numire în funcţie şi de destituire a conducătorilor agenţilor economici şi ai instituţiilor publice;
h) interzicerea demisiei lucrătorilor, cu excepţia cazurilor prevăzute de actele normative, pentru această perioadă;
i) chemarea cetăţenilor pentru prestări de servicii în interes public în condiţiile legii;
j) introducerea unor reguli speciale de utilizare a mijloacelor de telecomunicaţii;
k) aplicarea altor măsuri necesare.

În cazul declarării stării de urgenţă, fapt ce impune necesitatea prevenirii, diminuării şi lichidării consecinţelor acesteia, planificarea, organizarea şi coordonarea activităţii de aplicare a măsurilor impuse revin Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova, iar coordonarea aducerii la îndeplinire a măsurilor de rigoare revine Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale.

Pe durata stării de urgenţă, Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova are următoarele atribuţii:

a) emite dispoziţii privind aplicarea măsurilor de protecţie a populaţiei şi bunurilor, de localizare şi lichidare a consecinţelor situaţiilor excepţionale, de apărare a statului de drept şi de menţinere sau restabilire a stării de legalitate;
b) controlează activitatea comisiilor pentru situaţii excepţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale şi analizează modul de desfăşurare a operaţiunilor de salvare şi de intervenţie, adoptă măsuri pentru asigurarea oportună a acestor comisii cu forţele şi mijloacele necesare;
c) exercită dreptul exclusiv de a interzice desfăşurarea adunărilor, manifestaţiilor publice şi a altor acţiuni de masă;
d) coordonează activitatea mijloacelor de informare în masă privind informarea populaţiei despre cauzele şi proporţiile situaţiei excepţionale, despre măsurile întreprinse de Guvern pentru prevenirea pericolului, lichidarea urmărilor acestei situaţii şi protecţia populaţiei, precum şi  privind familiarizarea populaţiei cu regulile de comportare în timpul situaţiei excepţionale;
e) dispune, în caz de necesitate, sistarea temporară a livrării gazelor, energiei electrice şi apei potabile;
f) limitează sau interzice comercializarea băuturilor alcoolice;
g) stabileşte procedura de numire în funcţie şi de destituire a conducătorilor agenţilor economici şi ai instituţiilor publice, cazurile cînd este permisă demisia lucrătorilor;
h) stabileşte regimul special de folosire a spaţiului aerian;
i) exercită alte atribuții necesare.

Totodată, în perioada stării de urgenţă, de asediu sau de război, instituite pe întreg teritoriul ţării, nu se admite modificarea Constituţiei, precum şi desfăşurarea alegerilor autorităţilor publice centrale şi locale şi a referendumurilor republicane şi locale. În acest caz, șeful statului nu va putea adresa Curții Constituționale solicitări privind constatarea circumstanțelor dizolvării Parlamentului în vederea organizării și desfășurării alegerilor parlamentare anticipate.

Amintim că Deschide.MD a scris anterior că deputații PAS și Maia Sandu intenționează să provoace dizolvarea Parlamentului, apelând la prevederile hotărârii Curții Constituționale din 2013, prin care magistrații Înaltei Curți au menționat că „indiferent de circumstanțele care au determinat lipsa votului de încredere, eșuarea formării noului Guvern în termen de 3 luni duce inevitabil la dizolvarea Parlamentului”.

De precizat că Înalta Curte a declarat drept neconstituțional Decretul Maiei Sandu cu privire la desemnarea repetată a Nataliei Gavrilița în calitate de candidat la funcția de premier. Totodată, magistrații Înaltei Curți au menționat că pentru respectarea prevederilor Constituției, fracțiunile parlamentare și președintele R.Moldova trebuie să recurgă la noi consultări.

Ulterior, Maia Sandu a anunțat că a luat act de decizia Curții Constituționale. Potrivit președintelui R.Moldova, prin astfel de acțiuni statul se întoarce în anul 2015 „când oligarhul Plahotniuc și-a încropit o majoritate parlamentară de buzunar”.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata