NordNews
Avem ce spune

Ministerul Sănătății vrea să prindă medicii corupți

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a pus în dezbateri publice Planul de acțiuni anticorupție în sectorul ocrotirii sănătății și asigurării medicale pentru anii 2018-2020. Acest plan cuprinde patru priorități de bază. Unul dintre pașii prevăzuți în plan se referă la crearea unei comisii care va monitoriza modul în care este respectat Codul Deontologic din sistemul sănătății, scrie sănătateinfo.md

Prima prioritate care urmează să fie atinsă este să se crească accesul la informații de interes public și transparența activității autorităților și instituțiilor din sistemul de sănătate. Astfel, ministerul și instituțiile din sănătate urmează să asigure timp de doi ani transparența și accesul la informații de interes public pentru populație. Apropo, acest lucru  poate fi asigurat și acum. De exemplu, prin a oferi redacției Sănătate INFO informațiile solicitate, în baza legii cu privire la accesul la informație, ceea ce nu se întâmplă așa cum prevede legea.

Pe lângă asta, procesul de luare a deciziilor cu impact asupra sistemului va fi discutat în mod public prin consultări. Dacă vor apărea anumite divergențe, factorii de decizie vor fi obligați să-și argumenteze opțiunea.

Vom ști cum se formează prețurile la medicamente și servicii medicale

O altă acțiune importantă în acest sens va fi asigurarea transparenței în stabilirea prețurilor, costurilor și cheltuielilor din fondurile publice. Ministerul își propune ca până în 2020, costurile serviciilor medicale să fie stabilite prin procedură transparentă. Metodologia prin care vor fi stabilite costurile serviciilor va fi publicată pe pagina electronică a ministerului. Se presupune că va fi asigurată și transparența în ceea ce privește prețurile la servicii achitate din fonduri publice. Va deveni transparent inclusiv modul în care vor fi formate prețurile în domeniul farmaceutic. Pe lângă asta, vom cunoaște sumele compensate pentru fiecare medicament important. Ministerul își propună să devină transparent și la capitolul gestionarea finanțelor și activitatea economică instituțională. Se va asigura transparența inclusiv în gestionarea fondurilor publice pentru tratamentele costisitoare. Criteriile și grila de punctaj aplicate în procesul de selecție a persoanelor pentru tratamente costisitoare vor fi aprobate de o comisie independentă.

O altă prioritate va consta în revizuirea și îmbunătățirea cadrului normativ pentru acreditarea instituțiilor medico-sanitare. Comisia de acreditare a instituțiilor vor avea capacități mai extinse.

Un punct care îi va viza direct pe medici va consta în crearea unei structuri disciplinare care să monitorizeze îndeplinirea prevederilor Codului deontologic din sistemul sănătății. Va fi creat un regulament de activitate bine definit al acestei comisii disciplinare, inclusiv la capitolul atribuțiilor pentru penalizarea cazurilor de conflict de interese.

Medicul va fi remunerat din serviciile contra plată

În ceea ce privește serviciile contra plată, va fi creat un nou sistem de gestionare a consultațiilor ambulatoriu achitate de către pacient. În acest sens, va fi creat un nou regulament care va fi aprobat la nivel de Guvern cu privire la prestarea serviciilor consultative de ambulatoriu și va fi stabilită cota parte de remunerare a medicului.

Un punct important în acest plan se referă la asigurarea intoleranței față de incidentele de integritate (de corupție și conflict de interese) care au loc în sistemul sănătăți. De exemplu, în cazul angajării a unui agent public, se va cere caziere de integritate. Se va asigura și respectarea regimului conflictelor de interese și neadmiterea favoritismului. La acest capitol va interveni Agenția Națională de Integritate care va fi sesizată în legătură cu conflictele de interese.

Agenții secreți care vor da în vileag medicii corupți

În document apare sintagma – avertizor de integritate, acesta va denunța actele de corupție. Acest avertizor va fi protejat.

Amintim că Moldovenii consideră domeniul sănătății fiind cel mai afectat de fenomenul corupției. Acest lucru se arată într-un sondaj de opinie realizat de către IMAS și făcut public pe 13 martie. Potrivit barometrului socio-politic, 34% din respondenți au declarat că domeniul sănătății este afectat de corupție în primul rând, 18% a spus că în al doilea rând, iar 9% au spus că în al treilea rând. De exemplu, la capitolul justiție, 18% consideră că acest domeniu este afectat de corupție în primul rând, 22% în al doilea rând și 14% în al treilea rând.

Prin realizarea Planului menționat, Guvernul își propune obţină diminuarea fenomenului plăților informale, asigurarea transparenței și accesului la informație de interes public; stabilirea costurilor serviciilor medicale prin procedură transparentă; asigurarea respectării regimului conflictelor de interese şi neadmiterea favoritismului; prevenirea conflictului de interese dintre medici și firme farmaceutice; asigurarea neadmiterii, denunţării şi tratării influenţelor necorespunzătoare privind riscurile de corupţie în sistemul sănătății și asigurărilor medicale.

Un buget paralel

Ultimul raport „Conturi naționale în Sănătate, publicat de CNMS confirmă că plățile directe în sistemul de sănătate constituie un buget paralel, aproape la fel de consistent ca și cel format din bani publici. Dacă cheltuielile în Sănătate au constituit 12, 36 miliarde de lei în 2015, atunci 47,6 la sută din această sumă erau cheltuieli private, adică aproximativ 5,5 miliarde de lei. Plățile directe nu înseamnă mită, însă sunt un indicator relevant când vine vorba despre capacitatea sistemului sănătății de a proteja cetățenii de cheltuieli catastrofice, într-un sistem în care se susține că peste 80 la sută dintre cetățeni sunt asigurați medical.

Lupta cu corupția, o restanță de la an la an

În 2013, de exemplu, Ministerul Sănătății a creat un Consiliu pentru prevenirea corupției și diminuarea plăților neformale din sistemul sănătății. Acest Consiliu, format din tot felul de funcționari, directori de spitale, cu prezența inclusiv a ministrului Sănătății, a fost un eșec. Niciun plan de acțiuni și, mai cu seamă, niciun raport de progres nu a mai fost făcut public. În 2014 se vorbea despre chestionare anonime, pe care directorii de spitale trebuiau să le propună pacienților, pentru a da medicii corupți în vileag. Iarăși, nimic nu s-a întâmplat, or rapoartele privind corupția din sănătate din alte state confirmă că marea corupție începe de la șeful de spital.

Nici avertizorii de integritate nu sunt un concept nou. Despre aceștia s-a mai scris, doar că reacția doctorilor a fost radicală.

sursa: sanatateinfo.md
autor: VADIM VASILIU

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata