Propaganda sovietică a vorbit în superlative, normal, atunci când a fost voie, despre proiectul sovietic de construire a bombei atomice și despre părintele ei – fizicianul nuclear Igor Kurceatov. Spre deosebire de alte puteri militare: Japonia, SUA, Italia, Marea Britanie, URSS a început să lucreze la acest proiect clandestin de cercetare relativ mai târziu, abia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Acum se cunoaște că eforturile militare de logistică și spionaj au fost gestionate de către șeful NKVD-ului Lavrentii Beria. URSS a reușit să construiască bomba atomică în doar 4 ani, ceea ce a fost considerat drept un adevărat triumf al științei sovietice, or, inițial, proiectul urma să fie realizat minimum peste 20 de ani.
În realitate însă, nu era vorba nici pe departe de un miracol științific, ci de o minune a serviciilor de spionaj sovietic, care au reușit să cunoască initial,, în urma unei operațiuni speciale – CANDY. realizările germane și americane în domeniul energiei nucleare. Așa cum războiul a îngreunat cercetările germane în domeniu, KGB –ul și-a mutat atenția mai ales pe două proiecte: unul american (Proiectul Manhattan) şi altul britanic (Proiectul Aliaje Tube).
Până la urmă s-a reușit penetrarea Proiectului Manhattan, KGB-ul iizbutind să racoleze un număr impresionant de agenţi sub acoperire şi aproximativ 200 de surse, o mare parte dintre aceştia fiind chiar cercetătorii americani care lucrau asupra construirii bombei atomice. Se cunoaște, în acest context, contribuția extraordinară a cercetătorului american cu pseudonimul Perseus, agent al KGB-ului, a cărui identitate n-a fost descoperită nici până astăzi. Un aport deosebit l-au avut și alți doi agenți KGB – soții Lona şi Morris Cohen, cetăţeni americani, simpatizanţi ai ideologiei comuniste, care au transportat microfilme şi documente secrete din centrul de cercetare militar aflat în Los Alamos către sediul KGB din New York.
Această constribuție decisivă a KGB-ului la construirea bombei atomice sovietice a fost apreciată/recunoscută de Vladimir Putin în februarie 2012: “Știți, când Statele Unite aveau deja arme nucleare și Uniunea Sovietică abia le construia, am primit informații importante prin canalele externe sovietice. Transportau informații nu pe microfilme, ci efectiv în valize. Valize! “
Experții consideră că succesul operațiunii CANDY nu ar fi fost posibil dacă cercetătorii americani nu ar fi acordat sprijin sovieticilor de bună voie. Ei au fost detreminați să procedeze astfel nu doar pentru că nutreau simpatii față de ideologia comunistă și față de URSS, dar și pentru că optau pentru mai multe poluri de putere mondială, lucru confirmat de același little big man Vladimir Putin: „Crema lumii ştiinţifice era adunată în America şi personal am avut impresia că ne-au dat conştient informaţii despre bomba atomică. Au făcut asta conştient deoarece bomba atomică fusese folosită la Hiroshima şi Nagasaki şi oamenii de ştiinţă din elita intelectuală a omenirii au înţeles, la acel moment, ce poate face posesia unilaterală a unei asemenea arme”.
Oricum, fără furtul tehnologiilor de la americani, sovieticilor le-ar fi trebuit decenii ca să-și construiască propria bombă atomică.
Miturile propagandei sovietice // “Miracolul” bombei atomice sovietice
