Să recunoștem, morga, acest loc destinat primirii și păstrării cadavrelor, precum și efecturării examenlor în vederea constatării motivului morții, este un spațiu pe care, obișnuit, n-are cum să ne placă să-l vizităm. Până la urmă însă, morga face parte din viața noastră și este bine să-i cunoaștem ce și cum se întâmplă în aceastră terestră împărăție a morții.
De autopsia cadavrelor în morgă se ocupă două servicii speciale: anatomia patologică şi medicina legală. Prima ţine de constatarea circumstanțelor fiziologice a morții neviolente, iar cealaltă, de stabilirea motivelor morții violente. Anatomia patologică are un rol important în medicină pentru a înțelege cum se produc modificările organelor provocate de maladii, pentru îmbunătățirea determinării diagnosticului, pentru prevenirea anumitor boli etc.
Secția Morfopatologie a Spitalului Clinic Bălți presupune în general primirea decedaților cu patologie. Aproape 70 la sută din specificul secției menționate constă în efectuarea lucrărilor de laborator prin care se stabilește diagnosticul unei patologii a pacientului pentru a putea indica, deja în alte cazuri, un tratament corect. Totodată, aici sunt examinate macroscopic și microscopic materialului biopsic și postoperator, modificările organelor interne, modificările țesuturilor sau celulelor bolnave.
Reporterul Nordnews a dorit să afle cum se examinează în laboratoarele Secției Morfopatologie secțiunile din celulele sau țesuturile preluate de la pacienți. Astfel, laboranta Rodica Capra ne-a însoțit amabilă prin toate sălile.
,,Aici este sala de secționare. În această sală curiera aduce analize postoperatorii sau biopsiile, le aduce cu bixul (un minifrigider medical pentru transportarea analizelor – n.n.). Apoi, analizele sunt aranjate în ordinea corespunzătoare. Apoi, vine medicul. Aici este dulapul de ventilare, el lucrează și medicul secționează toate aceste bucăți de organe în părți mai mici. Ulterior, laborantele etichetează aceste bucăți. Apoi, sunt transportate în laboratorul histologic sau citologic.” , a spus Rodica Capra.
În aceeași sală este și un microtom de congelare, care face posibilă realizarea analizelor urgente, timp de jumătate de oră.
,,Dacă trebuie urgent, curiera aduce analiza și noi aici congelăm. Iată, cu ajutorul azotului congelăm. La acest microtom, iată, aici se pune cuțitul și noi facem analiza exactă ca la materialele postoperatorii, dar fără a trece prin reagenții histologici. ” , a adăugat laboranta.
Din sala de secționare analizele ajung în bateria histologică. După 24 de ore de aflare în soluție de formalină, analizele sunt spălate sub apă curgătoare, apoi se pun în alcool.
,,Iată alcooluri de 96, 80, 70 și 60%. Și se ține câte 2 ore în fiecare alcool. Asta în prima zi. A doua zi, se ține în alcool xilol pentru 2 ore, apoi în xilol curat tot 2 ore.” , a menționat Rodica Capra.
După aceasta, recipientele corespunzătoare sunt transferate în termostate. Aici funcționează 2 termostate cu temperaturi diferite.
,,Xilolul se aduce în acest termostat. Temperaturile sunt diferite. Aici sunt 36 grade Celsius. Trebuie neapărat fiecare borcan acoperit, pentru că xilolul se evaporă, îndeosebi la încălzire, foarte repede. Aici îl lăsăm pentru circa 15 ore. Apoi se transferă în acest termostat. Aici este parafină curată și o temperatură de 56 grade Celsius.” , a spus laboranta.
După câteva ore petrecute în cel de-al 2 termostat are loc impregnarea în parafină a bucăților de celule deja prelucrate.
,,Trebuie tot să strângem. Când a fost adus era lichid, dar se fixează în formalină. Totul se face manual, nu avem încotro. El deja nu este periculos.”, a menționat Rodica Capra.
După impregnarea în parafină, urmează etapa de tăiere și colorare, obținându-se în final o secțiune de țesut foarte subțire 
care se fixează pe o lamă de sticlă.
,,Lama se prelucrează cu alcool pentru degrasare și se pune o picătură de fixator. Proteină. Albuș de ou bătut, apoi filtrat. Și în proporții de unu la unu cu glicerină se amesteă. Se pune câte o picătură, pentru ca să fixăm secțiunea de material. „ a menționat laboranta.
Sticluțele cu probele trimise de medicii ginecologi sau gastroenterologi sunt prelucrate în laboratorul citologic.
,,Iată așa sticluțe vin, se fixează în alcool. Lăsăm un pic să se usuce, apoi avem aici colorantul. Le ținem în Azur-Euzin timp de 15 minute, apoi se clătesc în apă curată.” , a remarcat Rodica Capra.
După ce fragmentele tisulare, cât și biopsiile au fost supuse procesării histologice și citologice, medicul stabilește la nivel microscopic prezența unei patologii, gradul și complexitatea acesteia.
Secția Morfopatologie dispune și de o arhivă, unde sunt păstrate toate rezultatele pentru o perioadă de 5 ani.
,, Se arhivează blocurile și sticluțele atât al decedațiolor, cât și materialul biopsic și postoperator. Se păstrează minimum 5 ani de zile, apoi mai este o încăpere, unde se arhivează până la 60 de ani. „, a menționat Eugen Ciobanu, Șeful Secției Morfopatologie.
Personalul acestei secții este alcătuit din 6 medici, 11 laboranți și 6 sanitare. Deoarece utilajul tehnic este încă din anii ’70, personalul este nevoit să efectueze toate operațiile manual, iar pe lângă salariul de bază, pentru risc și nocivitate, Ministerul Sănătății le alocă doar 160 de lei lunar.
,,Sperăm cu ajutorul administrației să renovăm utilajul. Datorită unui laborator mai performant îmbunătățim și calitatea histologică a diagnosticului și scurtăm timpul de realizare a analizelor de la 7 la 3 zile.” , a adăugat Eugen Ciobanu.
Conform datelor Companiei Naționale de Asigurări în Medicină (CNAM), indicate în raportul de activitate pentru anul 2018, salariul mediu pentru o unitate de personal a fost de 8.469 de lei. CNAM nu compară însă cu cât a crescut salariul față de 2017, ci față de 2015. Astfel, din calcule înțelegem că, în medie, leafa pentru o unitate de personal a crescut din 2015 și până în 2018 cu 2.400 de lei. Amintim că autoritățile au promis salarii mai mari pentru medici și în decembrie anul trecut, în baza sistemului unitar de salarizare. În total, pentru 2019 CNAM ar fi trebuit să suplimenteze bugetul pentru salarii cu 460.000.000 de lei. La început de an, directorii instituțiilor medicale menționau că au fost nevoiți să taie din cheltuielile pentru achiziționarea medicamentelor, ca să poată da medicilor salariile promise de Guvern. Amintim, de asemenea, că în repetate rânduri medicii s-au plâns că primesc, în realitate, salarii mult mai mici decât raportează autoritățile. Anterior, Comisia de profil a Parlamentului R. Moldova dădea asigurări jurnaliștilor că va cere date clare privind majorările de salarii din domeniul sănătății și nu pe valori medii, care sunt irelevante, informează sanatate.info.
VIDEO | O vizită de documentare la morga din Bălți
