NordNews
Avem ce spune

Octavian Armașu: Circa 90% din activele bancare în Republica Moldova sunt deținute de investitori europeni

„Sistemul bancar din Republica Moldova a trecut printr-un set de reforme profunde. Este vorba despre reformele care au fost implementate în cadrul unui program cu Fondul Monetar internațional, care, de fapt, s-a finalizat în primăvara anului 2020. Acest program a fost axat pe transparentizarea sectorului bancar şi guvernanța sectorului bancar. Urmare a acestor eforturi, în cadrul programului cu Fondul Monetar internațional, a fost făcut exercițiul de transparentizare a acționarilor, prin care au fost eliminați acționarii nepotriviți şi neadecvați din sistem, au fost atrași investitori noi. Astăzi, noi avem circa 90 de procente din active bancare deținute de investitori europeni, investitori buni. Alt aspect care s-a făcut: s-a îmbunătățit guvernanța în bănci, cadrul de reglementare în băncile comerciale şi astăzi noi avem în bănci o calitate mult mai înaltă a managementului”. O spune guvernatorul Băncii Naționale a Republicii Moldova (BNM), Octavian Armașu, într-un interviu acordat Agerpress, citat de IPN.

În răspunsurile sale, guvernatorul s-a referit și la reformele din BNM.

„Tot cadrul de reglementare al Băncii Centrale a fost îmbunătăţit semnificativ, cu concursul experţilor de la Fondul Monetar Internaţional. Astăzi, putem constata că guvernanţa în Banca Centrală corespunde rigorilor şi celor mai bune practici din băncile central-europene. Practic, avem aceeaşi abordare, acelaşi sistem de guvernanţă internă. Acestea toate, în complex, au avut ca rezultat un sistem bancar stabil, care este bine capitalizat, cu suficiente lichidități. Este bine supravegheat şi noi vedem că el este rezilient. Sistemul bancar a făcut faţă tuturor provocărilor pe care le-am avut anul trecut, în perioada crizei pandemice şi în perioada crizei economice create de această pandemie”, a menționat Octavian Armașu.

În opinia sa, sistemul bancar a fost, practic, unicul sector care a susţinut recuperarea economică post pandemică, în situaţia în care „nu am avut un Guvern, nu a fost un impuls fiscal suficient. Deci, băncile comerciale, împreună cu politicile monetare implementate de Banca Centrală, ne-au permis să ieşim (din criză, n.r.)”.

Octavian Armașu s-a referit la PIB-ul pe cap de locuitori al Republicii Moldova, care este mai modest comparativ cu țările din regiune. Printre cauze guvernatorul a menționat productivitatea scăzută a muncii, lipsa de investiții, climatul investiţional încă nefavorabil, lipsa de tehnologii noi, problemele din justiţie și altele.

„Evoluţia portofoliilor de credite la bănci este legată de  creşterea portofoliul de credite ipotecare, pentru procurarea locuinţelor şi creditelor de consum. Mai este o creştere şi pe dimensiunea întreprinderilor mici şi mijlocii, dar care este destul de modestă, după părerea mea, ceea ce vorbeşte încă o dată despre faptul că în economie nu se fac investiţii, nu se vine cu proiecte noi”, a menționat guvernatorul. Octavian Armași a menționat că prin „climat de afaceri” el înțelege nu doar ceea ce fac autorităţile, dar și calitatea forţei de muncă.

„De aici vin şi problemele de productivitate a muncii, disponibilitatea de resursă, riscurile de şocuri. Iată că noi acum avem şocuri ce ţin de criza energetică. Aceştia sunt factori care influenţează climatul investiţional. Şi, nu în ultimul rând, ce piaţă de desfacere are Moldova şi ce acces la pieţe de export are. Astea toate în cumul, pe lângă felul în care acţionează autorităţile şi interacţionează cu business-ul, creează climatul investiţional”, a explicat oficialul.

Inflația este „un fenomen care dă dureri de cap probabil tuturor băncilor centrale şi toate băncile centrale sunt în dilema cum să acţioneze în aceste condiţii. Deci, noi ce vedem este că, în primul rând, această inflaţie este provocată de şocuri de ofertă, şocuri care vin din afară, şocuri provocate de creşterile de preţuri la sursele energetice în piaţa petrolieră, şocuri ce ţin creşterea vertiginoasă a preţurilor la produsele alimentare pe pieţe internaţionale. Evident că acestea imediat se răsfrâng şi asupra preţurilor din Republica Moldova. Sigur că prin politica monetară este foarte dificil să răspunzi nemijlocit la şocuri de ofertă. Nici nu este corect, dar noi trebuie să vedem în ce măsură aceste şocuri au efecte de runda a doua, când provoacă deja reacţii în lanţ şi aici noi încercăm să venim cu anumite instrumente de politică monetară”, a specificat Octavian Armașu.

Potrivit ultimului raport asupra inflației din anul curent, dat publicității de BNM în data de 5 noiembrie, rata anuală medie trimestrială a inflației a crescut până la 4,9 la sută, iar la finele trimestrului trecut inflația anuală a constituit 6,7 la sută. Rata anuală a inflației și inflația de bază vor crește rapid până în prima jumătatea a anului viitor, ulterior diminuându-se accelerat spre finele perioadei de prognoză – trimestrul III 2022. Această traiectorie va fi susținută, în mare parte, de un impuls fiscal pozitiv în anul curent, de revigorarea cererii externe și recuperarea economică din anul curent.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata