NordNews
Avem ce spune

Păcatele lui Igor Dodon: trecutul politic, averi și interese

Igor Dodon este președintele în exercițiu al Republicii Moldova și candidează pentru un al doilea mandat de patru ani. De-a lungul carierei, politicianul a fost dat în judecată de către foștii colegi de partid și de Federația de șah. Partidul socialiștilor a primit finanțări dubioase, iar Procuratura Generală a respins pornirea unei cauze penale după ce Igor Dodon l-a numit pe Vadim Krasnoselski – „Președinte al Transnistriei”.

Moldovacurată.md susține faptul că Igor Dodon are 45 de ani, este absolvent al Facultății de Economie a Universității Agrare de Stat și a fost ministru al Economiei în cadrul guvernelor din perioada comunistă, din 2006 până în 2009.  În anul 2013 Igor Dodon a devenit președinte al PSRM. La scurt timp, unul dintre fondatorii partidului, Valentin Krâlov, alături de alți doi membri, au cerut în judecată anularea rezultatelor congresului spunând că Igor Dodon nu ar fi fost ales legitim în calitate de președinte al formațiunii, însă, prin decizie definitivă, au pierdut cauza, în aprilie 2017. Ulterior, Veronica Abramciuc și Valentin Krâlov l-au acuzat pe Igor Dodon de „atac de tip raider” asupra formațiunii, ceea ce le-a atras o acțiune în justiție pentru defăimare, depusă de Igor Dodon, care însă a fost respinsă de instanțe. La alegerile parlamentare din anul 2014, pe listele de donatori pentru Partidul Socialiștilor, condus de Igor Dodon, figurau persoane care ar fi donat sute de mii de lei, dar în realitate ele nu avuseseră venituri atât de mari. Unii, cum ar fi Marina Rădvan și Vladimir Odnostalco, deveniți deputați, nu avuseseră un loc de muncă până atunci. Ei nu le-au răspuns jurnaliștilor la întrebarea de unde au avut bani să doneze. În locul lor a răspuns secretarul general al partidului, Corneliu Furculiță, care a presupus că cei doi au putut avea economii pe care nu au fost obligați să le declare.

În actuala campanie electorală, pe lista grupului de inițiativă al candidatului Igor Dodon figurează persoane cu venituri extrem de mici, dar care ar fi donat câte 4-5 mii de lei. Unii dintre ei au refuzat să răspundă la întrebarea de unde au avut bani să doneze, iar alții au spus că îi mai ajută părinții sau au lucrat peste hotare.

De asemenea, în septembrie 2016, înainte de alegerile prezidențiale câștigate de Igor Dodon, RISE Moldova a publicat o investigație în care a arătat, cu documente, că firma „Exclusiv Media” SRL, gestionată de deputatul Corneliu Furculiță, a primit un împrumut de 30 de milioane de lei de la o firmă offshore din Bahamas, ale cărei conexiuni ar fi dus în Federația Rusă. Procuratura Anticorupție a anunțat, în noiembrie 2019, la solicitarea deputatutului Blocului ACUM, Iurie Reniță, că investighează faptele dezvăluite de RISE în cadrul unui dosar privind spălarea de bani, iar în septembrie 2020 procurorul general Alexandr Stoianoglo a declarat că acesta este „un caz clasic” de spălare de bani și nu unul despre finanțarea ilegală a unui partid. La 28 iulie 2020, în cadrul unei întâlniri ce a avut loc la reședința prezidențială de la Condrița, Igor Dodon l-a numit pe liderul regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, „președinte al Transnistriei”. Liderul Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase, a sesizat Procuratura Generală, cerând să investigheze acest fapt ca un act de „trădare de țară”, or, adresarea președintelui ar însemna că el recunoaște, de facto, existența Transnistriei ca stat.

Timp de 4 ani de mandat, Președintele Republicii Moldova a făcut binefaceri, din banii acumulați netransparent și a oferit distincții de stat liderilor unor grupări criminale. În aprilie 2009 Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției, actualul CNA, a constatat, în urma unui control, că Igor Dodon ar fi primit neregulamentar, în anul 2006, 72 657 de lei salariu de la Institutul de Economie al Academiei de Științe, pentru activitate științifică pe care în realitate nu a prestat-o. Atunci, Igor Dodon era ministru al Economiei. Și alți angajați ai Ministerului primiseră astfel de remunerări. În urma controlului, Igor Dodon și câțiva dintre angajați, au restituit banii. Subiectul a fost reflectat în ziarul „Timpul de dimineață”.

La 18 mai 2020, deputatul ales pe lista Blocului ACUM, Iurie Renițăa publicat un video în care se vede cum fostul lider al Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, la o întâlnire privată, îi dă lui Igor Dodon o pungă de plastic, în care Reniță a spus că erau bani. Igor Dodon a comentat că este o ”răzbunare oligarhică”, dar nu a răspuns niciodată la întrebarea „Ce era în pungă?”, deși a fost întrebat de multe ori de către jurnaliști.

În luna iunie 2020, Procuratura Generală a anunțat că nu va fi pornită o cauză penală pe faptele din video, deoarece acestea „nu întrunesc elementele vreunei infracțiuni”.

La 9 iulie 2020, Igor Dodon, în calitate de președinte, a mers la Comrat, unde o parte a orașului a fost inundată, și a împărțit 240 de mii de lei, bani cash, familiilor sinistrate. Întrebat din ce fonduri a luat acei bani, președintele a răspuns că este ”un gest de binefacere din partea mai multor persoane de bună-credință care au răspuns la apelul șefului statului de a veni în ajutorul acestor persoane”. Cu toate acestea, nu există nicio dovadă că Președinția a organizat vreo campanie de strângere de fonduri. Gestul a fost calificat de unii experți anticorupție drept unul netransparent și abuziv. Un deputat a sesizat Centrul Național Anticorupție, cerând să verifice dacă acțiunea se încadrează în limitele Codului penal, art. 181 prim, „coruperea alegătorilor”. CNA a respins sesizarea.

În luna septembrie 2020 Igor Dodon a scandalizat opinia publică prin faptul că i-a acordat omului de afaceri Mihail Aizin, care, potrivit portalului Anticorupție.md, a fost lider al unei grupări criminale în anii ’90, ordinul „Gloria Muncii”. Solicitat de mass-media, Serviciul de presă al Președinției a anunțat că Igor Dodon „nu cunoaște toate persoanele recomandate” pentru decorare și „se va informa în privința acestui caz separat”. Însuși Aizin a recunoscut că a avut deschise pe numele său mai multe dosare penale, dar că acestea ar fi fost „abuzuri ale poliției” și că informațiile critice despre decorarea sa îi lezează onoarea, pe care o va apăra în instanță.

Procuratura Generală și Procuratura Anticorupție susține că Igor Dodon nu a figurat în ultimii 10 ani în nici o cauză penală.

 

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata