Paștele Blajinilor sau despre valoarea pomenei

În vremurile bune, Paștele Blajinilor era o ceremonie luminoasă de pomenire a celor plecați în ceruri. În zilele noastre însă, Blajinii au devenit mai degrabă un fel de sărbătoare,  care coboară ușor în zona nesimțirii.

Acea pomană care se dădea  unui străin/sărman de sufletul răposatului, pentru a-i păstra vie memoria în conștiința comunității, acum se dă  în special rudelor și plus la asta, cu mare grijă la conținutul și valoarea ei.  Dacă așa-zisa pomană  va conține doar un ou roșu,  un colac, o lumânare, o cutie de chibrituri și două-trei bomboane, omul riscă să se facă de râs în fața apropiaților încă în viață, or, ar fi mai nimerit să dea un aragaz, niște seturi de veselă sau ceva electrocasnice, ca să fie primită pomana.

Oamenii se adunau la cimitir de Blajini, ca să fie în acea zi alături de cei trecuți în neființă, aveau pe fețe tristețe, regrete, poate și lacrimi.Astăzi, și pe fețele celor veniți la cimitir pot apărea regrete, dar  se pare, poate pentru că n-a fost destul vin sau destule sarmale în castron.Modul în care sărbătorim Paștele Blajinilor trădează involuția noastră sufletească.  .

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata