NordNews
Avem ce spune

Problema transnitreană: întâlnirile politice dintre Vadim Krasnoselski și Igor Dodon cu impact ZERO

Igor Dodon, președintele  Republicii Moldova, dar și liderul neoficial al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova are în spate o istorie cu ramificații foarte diverse. De la poziții politice pro-Rusia la cele pro-Europene și de la statalitate, suveranitate, la cele pro federalizare a țării. Mai nou, Igor Dodon a avut o întrevedere cu așa-numitul lider de la Tiraspol Vadim Krasnoselski. Dodon și-a adaptat discursul atât pentru presa noastră de la Chișinău, cât și în fața celor de din Transnistria.

Astfel, în fața presei din regiune, Dodon l-a numit pe Vadim Krasnoselski „președinte al Transnistriei”, iar pe pagina sa de Facebook, dar și pentru mass media de la Chișinău, a spus că „a avut o întrevedere cu liderul Transnistriei”.

Potrivit informațiilor, cei doi au discutat mai multe subiecte de actualitate care necesită a fi rezolvate în beneficiul cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului. Cert este faptul că discuțiile dintre cei doi au fost politice, fără un rezultat direct. Astfel, indiferent de ce ar discuta, deciziile se aprobă pe platformele de lucru privind problema transnistreană.

Un alt subiect asupra căruia președintele Igor Dodon s-a expus diferit în fața jurnaliștilor ține de cele 37 de posturi instalate ilegal. Astfel, dacă în fața presei de la Chișinău Dodon a susținut în nenumărate rânduri că acestea sunt ilegale, după întrevederea cu Krasnoselski acestea au devenit „posturi temporare „de carantină” din Zona de Securitate”.

Am discutat despre anularea posturilor temporare „de carantină” din Zona de Securitate, unele acțiuni pentru asigurarea liberei circulații, precum și pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale. O atenție deosebită a fost acordată subiectului privind pregătirile către procesul educațional din 1 septembrie, circulația elevilor și a profesorilor, precum și alte aspecte de acest gen. Am ajuns la unele înțelegeri concrete privind promovarea tematicii telecomunicațiilor, cauzelor penale și problemelor bancare. Am susținut inițiativa partenerilor internaționali cu privire la deschiderea cât mai rapidă a unei linii de troleibuz Bender–Varnița, acesta fiind un nou proiect pentru susținerea liberei circulații și a consolidării încrederii, a scris Dodon pe pagina sa de Facebook.

Transnistrenii, instrument de vot în mâinile socialiștilor

În cadrul ultimilor scrutine electorale s-a atestat tot mai mult un fenomen prin care transnitrenii sunt transportați în mod organizat la secțiile de votate din dreapta Nistrului pentru a alege  un candidat sau altul.

Conform analizelor, la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, la urne s-a prezentat un număr dublu de cetățeni față de alegerile prezidențiale din 2016. Potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale, peste 37 de mii de alegători au votat în cirumscripțiie nr. 47 și 48, dedicate regiunii transnistrene. Aceleași date furnizate de CEC arată că pe 13 noiembrie 2016, atunci când a avut loc turul doi al scrutinului prezidențial, la vot s-au prezentat aproximativ 15 mii de transnistreni.

Tot în 2016, pentru prima dată, au fost înregistrate cazuri reale de transportare organizată a alegătorilor din regiunea transnistreană în secțiile de votare din dreapta Nistrului. Ulterior, transportarea organizată a locuitorilor din stânga Nistrului către secțiile de votare aflate pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale moldovenești s-a repetat și la scrutinul din 24 februarie 2019, dar în proporții mai mari, așa cum menționam mai sus.

Vicepreședintele așa-zisului legislativ de la Tiraspol, Galina Antiufeeva, a declarat pentru agenția Tass că:

Transnistria îşi are parlamentul său”. „Nu participăm oficial la alegerile din Republica Moldova vecină, nu am deschis secții de votare pe teritoriul nostru, dar avem cetățeni care au pașapoarte moldovenești și au dreptul de a alege parlamentul unei țări vecie. Am dat dovadă de respect faţă de solicitarea conducerii moldoveneşti de a nu-i împiedica să participe la votare. În ceea ce privește acuzațiile de fraudă din partea unor partide moldovenești, autoritățile transnistrene nu au nici o atribuţie la această situaţie.

În 2019, cei care au fost aduși în dreapta Nistrului pentru a vota au primit recompensă 20 de dolari. În schimbul celor 20 de dolari, votanții trebuia să pună ștampila în dreptul Partidului Democrat din Moldova.

Federalizarea lui Dodon

Igor Dodon și PSRM  vorbeau încă în 2012 despre federalizare – singura soluţie pentru reglementarea conflictului transnistrean. Pe lângă federalizare, Igor Dodon avea alte două scenarii pentru reintegrarea teritorială a țării, dar inadmisibile. Socialiștii vorbeau despre anexarea forţată a regiunii transnistrene la Republica Moldova sau recunoaştere independenţei acestei regiuni.

În opinia lui Dodon, ar trebui îndeplinite mai întâi două precondiții: statutul de neutralitate al Moldovei să fie recunoscut de actorii internaţionali la fel ca și dreptul Transnistriei la autodeterminare în cazul în care Moldova îşi pierde statalitatea, adică dacă se va uni cu România. În cazul federalizării, Transnistria, în opinia lui Dodon, îşi va păstra preşedintele, parlamentul, guvernul şi chiar drapelul, comune urmând a fi doar statalitatea, frontierele, politica externă, bugetul şi sistemul bancar, iar o Moldovă neutră, în opinia lui Dodon nu va avea nevoie de armată nici pe malul drept, nici pe cel stâng al Nistrului.

Astfel, dacă mai bine de opt ani Igor Dodon vocifera planul său de federalizare, recent, acesta a declarat că acest lucru nu mai este valabil.

Federalizarea Republicii Moldova nu este posibilă. Problema transnistreană poate fi rezolvată doar într-un context internațional, geopolitic. Trebuie să găsim un compromis cu partea transnistreană. Orice alt format de rezolvare a problemei va fi blocat de Uniunea Europeană, de Ucraina, de partenerii externi. Nu va exista niciun alt scenariu, a declarat Igor Dodon.

Zeci de probleme nesoluționate ani la rând

Negocierile pe tema conflictului transnistrean se produc cu intermitențe, se aratăm într-un raport IDIS Viitorul. Administrația de la Chișinău în nenumărate rânduri a făcut referire la mai multe acțiuni cu caracter negativ din partea autorităților transnistrene: problemele cu care se confruntă școlile cu predare în limba română în baza grafiei latine, problema cultivării terenurilor agricole de peste șoseaua Râbnița-Tiraspol, aplicațiile militare comune între trupele ruse și cele transnistrene. Partea transnistreană de cele mai mult ori abordează doar temele economice și sociale, iar cele politice și de securitate nu sunt incluse pe agenda discuțiilor.

Problema terenurilor agricole. Guvernul de la Chișinău le-a plătit fermierilor circa 28 de milioane de lei pentru compensarea veniturilor ratate în perioada 2014-2016. Deși în 2018 a fost obținut în premieră accesul necondiționat al proprietarilor la terenurile agricole pentru un termen de 20 de ani, cu începerea utilizării din 1 august 2018 și eliberarea certificatelor în perioada imediat următoare, proprietarii au întâmpinat și în contiuare probleme privind accesul la terenurile pe care le dețin.

Subiectul liberei circulații. Există o carte migraționale care stabilește reguli de ședere pe teritoriul regiunii transnistrene pentru o perioadă de 45-90 de zile în funcție de cetățenie. Funcționarii publici sau persoanele cu demnitate publică trebuie să respecte regimul notificării scrise pentru a putea trece de frontiera administrativă cu regiunea transnistreană. Aceste persoane trebuie să sesizeze Biroul pentru Reintegrare care transmite ulterior informația necesară pentru a circula autorităților transnistrene (când vin, unde pleacă, numele, prenumele, scopul deplasării, punctul de trecere). Există o listă neagră a persoanelor fizice care promovează Drepturile Omului sau cei care emit critici virulente în adresa regimului transnistrean. În februarie 2014 a fost semnată o decizie protocolară care prevede eliberarea barierelor și completează art. 6 al Acordului din 1992.

Funcționarea școlilor. Există constrângeri grave din partea autorităților transnistrene care împiedică activitatea normală a școlilor moldovenești cu predare în limba română.

Situația din zona de securitate (impedimente). Cei care se află în subordinea subdiviziunilor teritoriale ale autorităților moldovenești – procuratura, MAI, penitenciar – se confruntă cu diferite probleme. Partea transnistreană întreprinde acțiuni provocatoare pentru a determina evacuarea instituțiilor moldovenești din Bender (nu permit transferarea deținuților la penitenciarul din Bender; sunt persecutate rudele angajaților instituțiilor legale din zona de securitate).

Pe lângă cele menționate rămân a fi nesoluționate probleme privind elementele legate de telecomunicații și a sistemului bancar.

Sistemul bancar al regiunii transnistrene este unul format din două nivele, similar celui din dreapta Nistrului, format din Banca Republicană Transnistreană (BRT), Banca de Economii a RMN, opt bănci comerciale şi alte instituții creditare autorizate să efectueze anumite operațiuni bancare.

Al doilea nivel este constituit din șase bănci comerciale cu 21 de filiale, care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul regiunii transnistrene. Dat fiind faptul că acestea nu dețin licențe emise de BNM, ci doar ”permise” pentru efectuarea operațiunilor bancare emise de către BRT, instituțiile nu sunt recunoscute pe plan internațional şi, prin urmare nu pot efectua operațiuni internaționale de decontare. Totuşi, acestea realizează operațiuni de decontare prin intermediul băncilor din Federația Rusă.

În contextual în care, autoritățile de la Tiraspol şi-au cerut dreptul la independență şi promovarea propriilor politici în domeniul monetar-creditare, în mai 1997, a fost semnat un Memorandum cu privire la normalizarea relațiilor dintre Chișinău și regiunea transnistreană.  Însă, în dorința de a activa şi pe plan internațional (BNM nu poate licenția o bancă din stânga Nistrului, atâta timp cât nu dispune de mecanisme de control şi supraveghere care se aplică băncilor licențiate din dreapta Nistrului, pe motiv că băncile din stânga Nistrului nu se supun legilor din R. Moldova), autoritățile de la Tiraspol i-au solicitat Chișinăului să legalizeze instituțiile bancare din regiune.

Datoria publică reprezintă o altă problemă. Datoria regiunii în 2017 constituia 1,26 miliarde USD sau 33% din datoria totală a Republicii Moldova. Astfel,1/3 din datoria publică revine malului stâng, chiar dacă are o populație de doar 14%.

Independența pe care o visează transnistrenii

Negociatorul șef de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, susține că independența Transnistriei ar putea fi recunoscută la nivel internațional în mai puțin de 5-10 ani. „Transnistria are motive politico-juridice și istorice impecabile pentru recunoașterea ei internațională, a declarat Ignatiev într-un interviu pentru ziarul Komsomolskaia Pravda. Partenerii externi înțeleg din ce în ce mai bine că Transnistria există demult ca stat independent. Și următorul pas de la acceptarea de facto a acestei realități trebuie să devină recunoașterea de jure a Transnistriei”, a spus Ignatiev, subliniind că în negocierile pentru reglementarea transnistreană, Tiraspolul urmărește „să se afirme ca stat independent”.

Cu siguranță, Rusia a încercat și va încerca în continuare să controleze deciziile privind vectorul extern al țării prin conflictul înghețat de la Nistru. Totodată, regiunea este exploatată de către Rusia pentru a-și promova propriile interese.

Rusia deține în continuare aproximativ 1.500 de militari ai Armatei sovietice a 14-a, denumită acum Grupul operativ al trupelor ruse (GOTR), împreună cu aproximativ 400 de soldați ruși care fac parte din corpul de menținere a păcii.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata