Partidul ȘOR, tot mai aproape de a prelua electoratul PSRM, din cauza eșecurilor din ultimul timp ale guvernării

Distribuiti mai departe...
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Ultimele sondaje realizate în Republica Moldova arată o tendință clară de scădere a intenției de vot în partidele aflate la guvernare – PSRM și PDM, cauza fiind, cel mai probabil, adâncirea crizei pandemice și, respectiv, economice. În schimb, se atestă o creștere a Partidului Acțiune și Solidaritate și a liderului acestuia, Maia Sandu, care se apropie la capitolul încredere de Igor Dodon sau chiar îl depășește, potrivit unei cercetări sociologice. Electoratul de stânga se îndreaptă spre Partidul Nostru, dar și mai vizibil spre Partidul Șor, care devine principala alternativă a socialiștilor. (P)


PAS îi „suflă în ceafă” PSRM

În ultima săptămână, trei sondaje de opinie au fost publicate, de către trei companii diferite, unele considerate ca fiind apropiate guvernării. Cercetările pe teren au fost realizate la sfârșitul lunii iunie – începutul lunii iulie și dau rezultate destul de apropiate, care denotă tendința.

În medie, potrivit celor trei sondaje, realizate de companii IMAS, iData și CBS-AXA (la comanda IPP) cotează PSRM cu aproximativ 35%, în timp ce PAS îi „suflă în ceafă” cu 30 la sută (din numărul respondenților care au exprimat o opțiune de vot). Față de sondajele din ultima jumătate de an, ratingul PSRM scade cu aproximativ 7 puncte procentuale, în timp ce ratingul PAS a crescut tot cam atât.

O altă evoluție ascendentă clară în sondajă este înregistrată de Partidul Șor, care după surpriza, pentru unii, de la alegerile parlamentare din februarie 2019, a avut o ușoară cădere, dar acum formațiunea apare revigorată și cu un rating mai bun ca oricând, având o medie de aproximativ 9,5%, iar sondajul IMAS îl cotează chiar cu 11,6%.

Steaua PSRM se stinge

Partidul Șor se clasează astfel pe locul 3 în topul încrederii cetățenilor în partidele politice cu o tendință de creștere în continuare, care se datorează atât poziției tot mai vizibile a formațiunii, devenind cel mai vocal critic al guvernării pe stânga, dar și datorită proiectelor sale în diferite localități – iluminat stradal, drumuri, inițiative și programe  sociale. Astfel, Partidul Șor demonstrează că modernizarea Orheiului nu a fost o întâmplare, sau o acțiune de PR, dar este o parte a programului formațiunii pe care încearcă să-l realizeze, indiferent de circumstanțe.

Pe fundalul nemulțumirilor tot mai mari ale populației față de actuala guvernare PSRM-PDM, Partidul Șor pare să devină primul pretendent la electoratul socialiștilor și formațiunea care ar putea să-i ia locul așa cum PSRM „a furat” începând cu 2014 electoratul comuniștilor.

Tot pe stânga, Partidul Nostru își consolidează statutul de partid parlamentar în cazul unor anticipate, înregistrând o creștere destul de bună față de rezultatul slab obținut la parlamentare. Totuși, formațiunea a stagnat în ultimele luni, după o ascensiune semnificativă în primăvara acestui an, datorată unor acțiuni de PR, marca Renato Usatîi.

Marele perdant al evoluțiilor politice este în mod cert Partidul Democrat, formațiune care are șanse mici să mai intre în Parlament. Se pare a fost afectat de ultimele scandaluri și ieșiri, dar vedem că votanții PDM nu merg, cel puțin deocamdată,  la Partidul Pro Moldova, pe care l-au constituit foștii deputați PDM. Cel mai probabil aceștia se dispersează – la PAS cei de dreapta și spre Partidul Șor, Partidul Nostru și, eventual PSRM, alegătorii cu viziuni de stânga.

Maia Sandu, la un pas de Igor Dodon

Schimbările în intenția de vot pentru partide sunt confirmate și de evoluțiile în topul încrederii în liderii politici, fiind vizibilă aceeași tendință de reducere a ratingului liderului incontestabil din ultimii ani, Igor Dodon, în timp ce Maia Sandu este „la un pas distanță”. Iar potrivit Barometrului realizat de IPP, Maia Sandu a ajuns chiar prima în top.

Criza pandemică și economică au sporit viteza rodajului natural cu care se confruntă fiecare partid aflat la guvernare. În condițiile în care aceleași cercetări arată un număr mare de persoane afectate de criză, care, putem presupune, în mare parte sunt votanți ai stângii, nemulțumirile populației se răsfrâng și asupra intenției de vot.

Bineînțeles însă, că până la alegerile prezidențiale mai este timp, până la eventuale parlamentare anticipate și mai mult, de aceea opoziția nu ar trebui să se grăbească să deschidă șampania, pentru că orice greșeală și orice nehotărâre pot fi taxate dur de electorat.

P.

Acest articol nu reflectă politica editorială a redacției portalului de știri Nordnews.md.

leave a reply