R. Moldova are toate șansele să parcurgă etapele necesare admiterii în UE în următorii șapte ani și să devină stat membru al blocului comunitar până în 2030. De această părere este fostul europarlamentar român Theodor Stolojan, care a notat, într-un editorial pentru Bursa.RO, că este nevoie să fie întrunite trei condiții, scrie Deschide.md.
Stolojan a notat că R. Moldova a avut cea mai scurtă perioadă de timp între momentul depunerii cererii de aderare la UE – 3 martie 2022 – şi cel al primirii statutului de ţară candidată – 23 iunie 2022. În cazul României, au fost necesari doi ani de zile.
„Perioada scurtă pentru R. Moldova, de numai patru luni de zile, îşi are explicaţia în existenţa Acordului de Asociere, inclusiv a zonei de liber schimb aprofundată şi cuprinzătoare, semnat de către UE şi R. Moldova, în iunie 2014. Pe baza acestui acord: R. Moldova a înfăptuit reformele necesare şi a aliniat, în bună măsură, legislaţia sa la aceea a UE, în multe domenii; a fost creat un cadru instituţional pentru dialogul bilateral între R. Moldova şi statele membre ale UE; a fost acordat R. Moldova de către UE un sprijin financiar substanţial pentru reforme şi dezvoltare”, a notat Stolojan.
Potrivit lui, acest lucru nu înseamnă că R. Moldova va parcurge la fel de rapid celelalte etape ale aderării la UE. Ca acest lucru să se întâmple, trebuie să fie îndeplinite trei condiții.
„Configuraţia politică din R. Moldova, aflată la guvernare, rămâne favorabilă aderării la UE şi continuării reformelor necesare în acest scop, în anul 2023 şi în următorii 6 ani; 2. R. Moldova îndeplineşte criteriile de aderare la UE, respectiv criteriile politice, cele economice şi cele ale capacităţii administrative de a-şi îndeplinii obligaţiile de stat membru al UE; 3. R. Moldova foloseşte experienţa pozitivă în procesul aderării al statelor membre vecine, în primul rând al României. Ritmul procesului de aderare depinde hotărâtor de durata negocierii celor 35 de capitole care acoperă întreaga legislaţie şi standarde ale UE, precum şi a Tratatului de Asociere care va fi ratificat de fiecare stat membru al UE şi de către R. Moldova”, consideră fostul europarlamentar român.
În cazul primei condiții, Stolojan explică faptul că majoritatea cetăţenilor R. Moldova şi puterea politică trebuie să dorească în continuare aderarea la UE. El a notat că cea mai rapidă cale de integrare în UE ar fi unirea cu România, însă consideră că discuțiile nu sunt oportune atât timp cât majoritatea populației dintre Nistru și Prut nu împărtășește acest deziderat. De asemenea, potrivit lui, faptul că R. Moldova are o enclavă separatistă pe teritoriul său nu reprezintă un impediment, întrucât există precedentul Ciprului, care a devenit membru UE deși de aproape jumătate de secol este împărțit în două după invazia turcă din 1974.
„A doua condiţie se referă la îndeplinirea criteriilor de aderare la UE. Criteriile politice se referă, în principal, la caracterul democratic al statului, stabilitatea instituţiilor care asigură democraţia, respectarea drepturilor omului, la funcţionarea statului de drept şi la protecţia minorităţilor. Încetarea îndeplinirii criteriilor politice conduce la stoparea întregului proces de aderare, până când criteriile politice sunt din nou îndeplinite. Criteriile economice se referă la realizarea unei economii de piaţă funcţionale şi la capacitatea acestei economii de a face faţă presiunii competitive şi forţelor pieţei din cadrul UE. Îndeplinirea acestor criterii economice impune reforme şi investiţii pentru realizarea unei creşteri economice şi a unei dezvoltării în condiţii de echilibru sustenabil, de dezvoltare a infrastructurii, de modernizare a structurii economice etc. Criteriile capacităţii administrative includ şi aderarea (ulterioară) la Uniunea Monetară”, a notat Stolojan.
Fostul eurodeputat a subliniat că, în momentul aderării, R. Moldova ar trebui să fie capabilă să aplice, în întregime, legislaţia şi standardele europene. De aceea, negocierile vor arăta în ce măsură Chișinăul poate aplica legislaţia şi standardele europene şi în ce domenii are nevoie de măsuri şi perioade tranzitorii pentru a le implementa. Practic, spune Stolojan, R. Moldova și Comisia Europeană vor face o examinare analitică a stadiului aplicării legislaţiei şi standardelor europene pentru fiecare capitol, după care Chișinăul va elabora un document de poziţie cu privire la acest stadiu, precum şi la eventuale măsuri şi perioade de tranziţie solicitate. Ulterior, fiecare stat membru își va exprima propria poziție, iar negocierile vor continua până când se va ajunge la un numitor comun.
„A treia condiţie care să favorizeze aderarea R. Moldova la UE până la finele actualului deceniu este folosirea experienţei României şi a altor ţări vecine. R. Moldova poate beneficia de întreaga legislaţie a UE tradusă în limba română şi actualizată, de experienţa României din procesul negocierilor, precum şi de modul de rezolvare a problemele apărute în aplicarea legislaţiei şi a standardelor europene pentru fiecare capitol în parte, în mod deosebit în fundamentarea necesităţii unor măsuri şi perioade de tranziţie”, mai scrie fostul eurodeputat.
Potrivit lui, întregul proces de aderare va fi susţinut financiar de către UE atât prin fonduri nerambursabile, cât şi prin împrumuturi acordate de către UE şi Banca Europeană de Investiţii, la costuri favorabile.
„Comisia Europeană va trebui să vină cu noi propuneri de mărire a sprijinului financiar pentru R. Moldova, având în vedere că noul statut al acesteia de ţară candidată a intervenit după ce a fost adoptat actualul cadru financiar multianual 2021-2027. De asemenea, în anii următori, până în momentul aderării, Republica Moldova va beneficia şi de avantajele unei integrări graduale, pe măsura progresului procesului de aderare”, a mai menționat Stolojan.
La final, acesta a afirmat că aderarea R. Moldova la UE până la finele acestui deceniu este un obiectiv realizabil, asumat de către preşedintele Maia Sandu, evitându-se crearea unor aşteptări nerealiste din partea cetăţenilor moldoveni. Ca şi în cazul României, aderarea R. Moldova la UE va conduce la reducerea mai accelerată a decalajelor de dezvoltare economică şi socială pe care le înregistrează în raport cu statele membre dezvoltate din UE, a conchis Stolojan.
