NordNews
Avem ce spune

Războiul din Ucraina ar putea să accelereze apropierea economică a Moldovei de UE

Războiul din Ucraina afectează economia Republicii Moldova, care deja este cea mai săracă țară din Europa. Zeci de mii de refugiați se află pe teritoriul Moldovei, piețele din Rusia și Ucraina sunt mult mai greu de accesat, importurile din țările respective au de suferit, iar la toate acestea se adaugă creșterea prețurilor la nivel global și dependența energetică de Rusia. Chișinăul ar putea folosi însă și în avantajul său criza, accelerând integrarea economică cu Uniunea Europeană.

Raport îngrijorător al Băncii Naționale a Moldovei

Un raport al Băncii Naționale a Republicii Moldova, publicat la finele săptămânii trecute, oferă previziuni și mai sumbre. Suprapunerea a cel puțin patru crize – pandemie, gaze, inflație și refugiați – lasă Republica Moldova într-o zonă extrem de nesigură din punct de vedere social-economic, dar și tulbure pe dimensiunea politică.

Numai în primul trimestru al acestui an – din decembrie 2021 până în martie 2022 – inflația s-a mărit cu 8,3%, ajungând la un prag de 22,2%. La finele anului, se aștepta ca ea să atingă pragul de 28,8%. Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Octavian Armașu, a declarat că toate acestea sunt cauzate de războiul din Ucraina, care a cauzat scumpirile mari din Republica Moldova.

În schimb, consilierul prezidențial pe probleme economice, Veaceslav Negruța, i-a reproșat lui Armașu că BNM face prognoze demne de „baba Vanga” și că Banca ar fi trebuit să intervină mai devreme și nu să piardă controlul în primele patru luni ale acestui an.

Cel puțin în partea de asigurare a unui grad mai mic de dependență față de resursele energetice din Rusia, Republica Moldova a făcut deja primul pas, după ce a anunțat recent că va cumpăra 30% din necesarul de energie electrică din Ucraina, după ce, până acum, toată energia îi venea din regiunea transnistreană de la centrala termo-electrică de la Cuciurgan. Aceasta arde gaze de la Gazprom pentru producerea energiei electrice pe care o vinde, în mare parte, pe malul drept al Nistrului. Centrala este deținută de compania rusească Inter RAO.

Agricultorii moldoveni, loviți din toate părțile

Veridica a stat de vorbă cu analistul economic al IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, despre situația economică în care se află astăzi Republica Moldova.

„După începerea războiului, exporturile înspre est au fost blocate. Există mai multe aspecte. Primul este logistica care s-a îngreunat și al doilea este piața rusă. acolo unde s-a depreciat rubla, a scăzut consumul, iar cererea a dispărut. Aceasta a lovit cel mai tare în agricultorii din Republica Moldova”, explică expertul.

Ioniță a precizat că agricultorii au avut de suferit deoarece 75% din îngrămintele necesare agriculturii erau procurate din Federația Rusă.

„Alternative ar fi pentru acești fertilizanți, dar problema este cu prețurile foarte mari la aceste produse. Acestea au explodat”, a mai spus Ioniță.

Potrivit producătorilor moldoveni, prețurile la fertilizanții aduși din Rusia au crescut de până la trei ori față de momentul începutului invaziei ruse în Ucraina.

Tendința de creștere a prețurilor nu se limitează doar la fertilizanți, iar problema e amplificată de faptul că Republica Moldova nu mai are acces la gama produselor ieftine și accesibile și pentru păturile mai sărace ale populației pe care le importa din Rusia și Ucraina.

„Al treilea element este legat de faptul că Republica Moldova exporta foarte mult produse cerealiere. De la grâu, porumb, floarea soarelui, pe scurt toate tipurile de semințe. Republica Moldova utiliza foarte mult portul ucrainean din Reni, dar și un pic Odessa, iar potențial de export al Republicii Moldova era de 250-300.000 de tone lunar. După începerea războiului, potențialul de export a scăzut de trei ori. Capacitatea Moldovei de a exporta masa de produse a scăzut de trei ori. Pe dimensiunea cerealelor avem probleme în Republica Moldova”, a adăugat Ioniță.

Expertul precizează că o altă problema care se agravează este intrarea în concurență cu Ucraina.

„Ucrainenii prin Marea Neagră aveau ca volum de comerț undeva la 100 de milioane de tone anual. Republica Moldova avea un volum de 3 – 3,5 milioane. Acum Ucraina caută să facă comerț prin Republica Moldova și România”, a adauăgat el.

Republica Moldova a sistat exporturile de cereale de la 1 martie, pe fondul unei situații incerte privind evoluția războiului din Ucraina, pentru a nu periclita siguranța alimentară a țării. Totuși, autoritățile de la Chișinău analizează dacă este oportun să dea drumul exporturilor din considerente comerciale, în primul rând pentru a aduce profituri agricultorilor, dar și din pricina unor eventuale probleme cu capacitatea de stocare a cerealelor.

Problemele nu se opresc aici, deoarece un alt factor care a lovit Republica Moldova a fost creșterea prețurilor la combustibili.

„Republica Moldova importa circa 70% din produsele petroliere. În special motorină. Cei mai mari consumatori sunt agricultorii. Republica Moldova importă motorină din România, însă puțină lume știe că cei care aduc motorină în țară este compania Rompetrol care este kazahă. Această aduce motorină din Kazahstan prin portul Novorossisk care este în zona de război, la circa 200 de kilometri de Mariupol. Atunci prețurile au crescut și acum suntem în altă concurență cu companiile mari”, mai spune Ioniță.

Oportunitățile create de criză

Dar cum în orice criză există și oportunități, Republica Moldova ar putea să se miște rapid și să-și reorienteze și mai mult exporturile spre UE. Acestea merg deja în cuantum de peste 60% pe piețele europene de mai mulți ani, dar cifrele ar putea crește. În schimb, volumul exporturilor în Rusia a scăzut constant în ultimii ani până la valoare de 8% din total.

Fiecare dintre crizele precedente – embargouri impuse de Rusia în 2005 și 2013 pentru produsele moldovenești – au împins Republica Moldova tot mai aproape de UE din punct de vedere economic.

„Cel care a apropiat Republica Moldova de Europa a fost Putin prin toate acțiunile sale de penalitatea îndreptate împotriva Chișinăului. Da, este o tendință, dar nu este ușor”, a spus Ioniță.

Balanța comercială este însă una extrem de dezechilibrată între Rusia și Republica, raportul fiind de unu la cinci. Chișinăul importă foarte multe produse ieftine, în special alimentare, din Ucraina și Rusia. Astfel, circa 50% din importurile Republicii Moldova proveneau înainte de război din Ucraina (35%) și Rusia (15%).

Republica Moldova lucrează intens acum pentru a cere cote mai mari de la UE pentru produsele sale, în special cele cu termene reduse de valabilitate, care nu pot fi stocate mult timp în camere frigorifice. Șefa statului, Maia Sandu, a declarat săptămâna trecută că a cerut deja cote mai mari de la UE pentru produsele moldovenești.

România ar putea absorbi și mai mult din produsele din Republica Moldova, care trimite, oricum, un sfert din exporturile sale peste Prut.

Un caz apate este cel al merelor moldovenești. Conform statisticilor acestea merg în proporție de peste 95% spre piața Federației Ruse. Din cele circa 450.000 de tone de mere produse anual în Republica Moldova, cam jumătate rămân pentru consumul intern în timp ce celalaltă jumătate ia calea pieței rusești.

Cu toate acestea, odată cu începerea războiului, producătorii din Republica Moldova susțin că timpii de transport s-au mărit de trei ori, la fel ca și rutele ocolitoare pentru a ajunge cu această marfă în Rusia. Și aici, soluția ar putea veni din România care ar putea prelua o bună parte din exporturile merelor moldovenești spre Rusia.

Veridica a stat de vorbă cu ambasadorul Republicii Moldova la București, Victor Chirilă, care a declarat că deja lucrează pentru a-i conecta pe producătorii moldoveni cu marii retaileri din România.

„Este nevoie ca unii producători din Republica Moldova să aibă reprezentanțe și în România cu care marile rețele să lucreze și să încheie contracte. Acestea ar trebui să aibă depozite și alte facilități pentru logistică”, a declarat diplomatul.

El a mai spus că retailerii români cer un flux constant de produse și pentru asta este nevoie ca traficului să fie fluidizat pentru camioanele de mărfuri în zona vămilor dintre România și Republica Moldova.

„Este nevoie de coridoare verzi, deoarece fructe și legumele nu pot să aștepte prea mult în vamă. Mai ales produsele de vară care nu țin mult. Ele trebuie aduse foarte repede”, a declarat Victor Chirilă.

Practic, dacă Moldova își joacă cum trebuie cărțile, are acum șansa de a accelera integrarea economică în spațiul european spre care tinde și politic.

Editorial de Mădălin Necșuțu

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

"
"