De la începutul invaziei ruse în Ucraina, Republica Moldova s-a confruntat cu cea mai mare criză de refugiați din istoria sa modernă. Unele victime ale ororii declanșate de Vladimir Putin în țara vecină și-au găsit adăpost și susținere în orașele și satele noastre.
În această perioadă, orașul Bălți a reușit să adăpostească peste 2000 de refugiați ucraineni, care au fost ajutați, din primele zile până în prezent, atât de reprezentanții organizațiilor nonguvernamentale, autorităților publice locale, cât și de cetățeni. Un suport considerabil pentru depășirea acestei crize a fost acordat de partenerii externi ai Republicii Moldova, dar și de Guvern.
De precizat că în această perioadă, refugiații ucraineni au trecut prin diferite provocări: de la discriminare, incitare la ură, empatie, până la cursuri de instruire și angajarea în câmpul muncii a primilor ucraineni, care vor să contribuie la bunăstarea urbei.
Din păcate, a fi refugiat ucrainean în municipiul Bălți este complicat. Începând cu primele luni de război, ușile comunității ucrainenilor din capiatala de nord a țării au fost și sunt închise pentru pribegi. Ba mai mult, la mijlocul lunii aprilie, litera „Z” – simbol al agresiuni ruse, a fost desenată pe o blindată militară și pe fațada clădirii comunității ucrainenilor.
Potrivit oamenilor legii, făptașul a fost reținut, însă sursele portalului de știri nordnews.md au confirmat că ar fi vorba de un simpatizant al mișcării „Garda tânără” a Partidului Socialiștilor din Republica Moldova. Aceste acțiuni au bulversat comunitatea și, potrivit activiștilor civici, peste 20 de refugiați au fost nevoiți să părăsescă nu doar orașul, dar și R. Moldova. Considerăm că această provocare psihologică și discriminatorie la adresa ucrainenilor a avut un impact major.
„Noi am fugit de război și de hoardele lui Putin, dar văd că la voi cultul lui este în vogă. Opriți acum această nevoie, pe urmă va fi târziu”
În primele zile de război, mai mulți activiști civici din Balți, printre care Diana Grosu (Asociația Pentru Drepturile Omului „LEX 21”) și Mihai Verhovețchi (Asociația pentru Conservarea Patrimoniului Cultural) s-au mobilizat, pentru a acorda ajutor nevoiașilor ucraineni, loviți de urgia războiului.
În urma unor discuții cu reprezentanții societății civile din Bălți, am aflat despre ajutorul oferit refugiaților, dar și problemele cu care se confruntă ambele părți. Diana Gorsu, reprezentanta Asociației Obștești Asociația pentru Drepturile Omului „LEX 21”, ne-a mărturisit că la Bălți sunt adăpostiți apoximativ 2000 de refugiați, iar în nordul R. Moldova în jur de 5000. Principalele probleme cu care se confruntă aceștia sunt: alimentația, cazarea, posibilitatea de a învăța o meserie nouă și limba română.
„La moment, la tabara de vară Dumbrava albă din Bălți, 100 de refugiați (femei și copii), nu au căldură, apă caldă și mănâncă doar o dată pe zi”, a spus Diana Gorsu.
De asemenea, a precizat că în spațiul amenajat pentru adăpostirea refugiaților lipsește agentul termic și din acest motiv trebuie să cumpere cămine electrice, care vor genera facturi mult mai mari. Din păcate, asociația nu are o linie de buget pentru a face față acestor cheltuieli. Primăria de Bălți, abia după o săptămână de la începutul crizei, a identificat resurse financiare, pentru a ajuta refugiații.
O altă problemă este imposibilitatea refugiaților de a se încadra în câmpul muncii. Se întâmplă din lipsa foii/plasticului din care se emite actul de identitate la Consulatul Ucrainei la Bălți.
O altă problemă majoră este lipsa instituțiilor de învățământ cu predare în limba ucraineană. Deși la Bălți este cea mai mare comunitate a ucrainenilor (peste 18 %), aici nu există nici o instituție de învățământ cu predare în limba ucraineană. Ca soluție, reprezentanții societății civile au identificat printre refugiați câțiva profesori și i-au angajat în câmpul muncii, pentru a preda copiilor materia școlară.
Dacă ONG-urile s-au implicat la maxim pentru a ajuta refugiații, primăria a dat dovadă de indiferență. În primele 6 luni de război, când Moldova a înregistrat cel mai mare val de refugiați, primarul de Bălți, Nicolai Grigorişin nu a vizitat niciodată centrele de ajutor pentru refugiați, atât cel de la Palatul de Cultură, cât și cel de la hotelul Bălți și cel de pe strada Burebista 17/1. Ba mai mult, când reprezentanții societății civile din Bălți au cerut ajutor de la Primărie, în special, de la șefa secției Asistență Socială și Protecția Familiei, Veronica Munteanu, aceasta a declarat nu este un război, ci o operațiune specială a Rusiei în Ucraina: „Cine va spus că este război, n-ați văzut că este o operațiune militară specială?”
În discuțiile pe care le-am avut, atât cu refugiații din Bălți, cât și cu cei care și-au găsit pacea în alte raioane din nordul Republicii Moldova, am constatat că prezența acestora deranjează anumite APL-uri (primari). De exemplu, în satul Brătușeni, raionul Edineț, primarul a refuzat inițial să ajute primele familii de refugiați care și-au gasit adăpost în sat. Vecinii acestor familii au dat dovadă de lipsă de solidaritate și empatie, sugerându-le acestora să plece. Paradoxal, dar comunitatea ucrainenilor constituie majoritea în această localitate.
Este de remarcat faptul că nu toți refugiații acceptă ajutorul oferit atât de stat, cât și de donatori. Unii nu cunosc despre centrele de ajutor, alții văd în oferirea de suport o jignire.
În acest context, autoritățile locale și centrale trebuie să depună mai mult efort, pentru a ajuta și informa persoanele care au avut de suferit din cauza războiului, pentru că odată cu venirea iernii, am putea să ne pomenim cu un nou val de refugiați.
Dumitru Pelin, absolvent al Facultății de Litere al Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți și al Școlii de Studii Avansate în Jurnalism. De mai bine de 8 ani profesează jurnalismul. Pe parcursul activității sale a fost reporter la posturile de televiziune: „PublikaTV”, „Prime”, „RealitateaTV” și la portalul de știri „Deschide.md”, editor și prezentator la postul de televiziune BTV, Bălți. În prezent este Directorul Executiv al A.O. Asociația Reporterilor „NORD-MEDIA”, fondatoarea portalului de știri nordnews.md din Bălți.
