Remunerări fabuloase la întreprinderi de stat! Instituția cu salariul mediu de 31 mii lei, iar pentru director – 84 mii lei

În Republica Moldova există întreprinderi de stat care plătesc salarii de zeci de mii de lei pe lună, în timp ce altele abia de găsesc câteva mii de lei să-și plătească angajații. O arată datele statistice publicate de Agenția Proprietății Publice (APP), care a analizat situația economico-financiară a companiilor de stat pentru anul 2018, scrie tv8.md.

Cele mai mari salarii le ridică angajații întreprinderii de utilizare a spațiului aerian și deservirea traficului aerian „MOLDATSA”. Salariul mediu în această instituție în anul 2018 a fost de 31 mii de lei.

Remunerările s-au dublat în cadrul companiei în ultimii patru ani. Studiul arată că în 2014, la „MOLDATSA” salariul mediu lunar era de 15 mii de lei.

84 mii lei – salariu pentru directorul „MOLDATSA”

Potrivit declarației de avere depuse la Autoritatea Națională de Integritate, actualul director al „MOLDATSA”, Veaceslav Frunze, a ridicat în 2018 un salariu de peste un milion de lei, adică peste 84 de mii de lei pe lună. La capitolul proprietăți, acesta declară un singur apartament de 155 metri pătrați, cumpărat în 2012 cu 712 mii lei și o mașină de model „Toyota Prius” cumpărată în 2014 cu 12 mii de lei.

Iar directorul adjunct de la „MOLDATSA”, Vitalie-Silviu Midrigan, angajat în această funcție în iunie 2018, a indicat în declarația de avere pentru anul trecut un venit de 325 495 lei de la întreprinderea de stat, adică avea un salariu de peste 50 de mii de lei pe lună.

Angajații „Centrului de Stat pentru Atestarea și Omologarea Produselor de Uz Fitosanitar și a Fertilizanților” sunt plătiți în mediu cu 19 mii de lei pe lună. Directorul acestei instituții, Vladimir Moșoi, angajat în martie 2018, a declarat la Autoritatea Națională de Integritate venituri din salariu de 580 852 lei pentru anul trecut. Reiese că ar primi lunar peste 60 de mii de lei.

Adjunctul său, Nicolae Danilov, a ridicat în 2018 un salariu de 579 239 lei, adică peste 48 de mii de lei pe lună.

La „Serviciul de Stat pentru Verificarea si Expertizarea Proiectelor şi Construcţiilor” salariul mediu este de 17 mii de lei, iar la „Centrul Național de Verificare a Calității Producției Alcoolice” – peste 14 mii lei. Directorul celei din urmă întreprinderi de stat, Victor Badareu, numit în această funcție acum cinci ani, a declarat un venit din salariu pentru anul 2018 de 523 491 lei. Adică, a fost remunerat cu peste 43 de mii de lei pe lună.

Vedeți mai jos care este salariul mediu și la alte întreprinderi de stat care-și plătesc bine angajații.


Salarii la limita existenței în alte întreprinderi de stat

Pe de altă parte, 17 întreprinderi de stat plătesc în mediu unui angajat până la trei mii de lei pe lună. La Institutul de Proiectări „Iprocom” salariul mediu este de 3400 lei, chiar mai mic decât acum patru ani. În 2014, angajații de aici erau plătiți în mediu cu 4000 de lei.

Și la „Detașamentul de Pază Paramilitară” salariul mediu a fost anul trecut 3330 lei. Deși salariul pe întreprindere este foarte mic, managerul instituției este remunerat destul de bine. Vladimir Zmuncilă, care ocupă funcția de administrator al „Departamentului de Pază Paramilitară” din anul 2013, a indicat în declarația de avere depusă la ANI un salariu de 272362 lei pentru anul trecut. Asta ar fi câte 22 mii de lei pe lună.

Un alt exemplu este întreprinderea de stat „Centrul de Cultură și Artă „Ginta Latină”, care își plătește în mediu angajații cu 3180 de lei. Directorul teatrului, Tudor Țărnă, care ocupă această funcție de aproape trei decenii, din aprilie 1990, potrivit declarației depuse la Autoritatea Națională de Integritate, a ridicat anul trecut un salariu de 134500 lei, câte 11 mii de lei pe lună.

Potrivit calculelor APP, anul trecut, în cadrul celor 152 de întreprinderi de stat verificate, au activat 24 023 angajați.

„Salariul mediu în întreprinderile de stat înregistrează creșteri mai mari decât media pe economie. Totodată se atestă reducerea numărului de angajați, atât din motivul procesului de deetatizare a proprietății publice, dar şi din cauza optimizărilor interne”, se spune în raportul Agenției Proprietății Publice.

leave a reply