NordNews
Avem ce spune

Scandalos: Un judecător de la CSJ a obținut un teren în baza unor acte false

Judecătorul Iurie Bejenaru de la Curtea Supremă de Justiție a deținut timp de nouă ani un teren pentru construcții, pe care l-a obținut ilegal. În declarațiile sale de avere până în anul 2015, magistratul a indicat că a primit acest teren în baza Deciziei nr. 4.24 din 2 octombrie 2007 a Consiliului orășenesc Durlești. Acesta este un document fals, executarea căruia fusese suspendată de Curtea de Apel Chișinău încă în anul 2008, scrie Jurnal.md.

La începutul lui decembrie, când Diana Crudu, fiica fostului primar de Durlești Nicolae Crudu, a fost reținută în dosarul afacerilor ilegale cu terenuri din această localitate, ea a dat de înțeles într-o declarație pentru presă că, în schema preluării ilegale a terenurilor, au fost implicați mai mulți politicieni și angajați ai instituțiilor de drept. Aceste afirmații confirmă indirect presupunerile părților vătămate în Dosarul Primăria Durlești, precum că examinarea acestei cauze penale este tergiversată la infinit, cu scopul de a-i scoate basma curată pe inculpați, printre care s-a numărat și Nicolae Crudu, decedat acum două luni.

„Când ne va permite situația juridică, vom organiza o conferință de presă, unde vom expune pe larg toate abuzurile care s-au făcut pe marginea acestui dosar: despre amenințările asupra martorilor cu închiderea lor la subsol (…); despre manipularea în instanță cu declarații fără probe; despre ofertele din partea angajaților CNA de a pica la pace; despre celebra agendă în care erau trecute date cu privire la terenurile atribuite judecătorilor, procurorilor, angajaților PCCOCS, comisarilor de oraș și de sector, deputaților și miniștrilor, consilierilor municipali și altor funcționari, care în perioada 2007-2015 au beneficiat de terenuri”, a declarat Diana Crudu.

Jurnal.md a decoperit că printre beneficiarii nelegitimi ai terenurilor de la Durlești a figurat și Iurie Bejenaru, actual judecător al Curții Supreme de Justiție (CSJ). Subliniem că episodul care scoate la iveală implicarea magistratului în schema respectivă face parte din eternul Dosar Primăria Durlești, însă niciun judecător deocamdată nu a acordat atenție acestui lucru.

Cum a fost falsificată Decizia nr. 4.24

Consiliul orășenesc Durlești a adoptat Decizia nr. 4.24 la 2 octombrie 2007, peste numai patru luni după ce Nicolae Crudu fusese ales primar. Fără abateri de la lege, la bun început, documentul prevedea atribuirea pentru familiile nou-formate a unor terenuri pentru construcții, pe străzile Budăi, Tineretului, Valea Babei și Sadoveanu din Durlești.

 

jurnal.md

 

Din materialele dosarului, rezultă că inițial era vorba despre doar 11 terenuri.

Ulterior, un grup de consilieri locali, împreună cu secretarul consiliului, Andrei Balan, și sub controlul primarului Crudu, au modificat cu de la sine putere Decizia nr. 4.24.

 

jurnal.md

 

Ei au exclus din text cele patru străzi și au anexat la decizie o listă cu 114 persoane, care urmau să primească terenuri la Durlești în calitate de familii nou-formate. Nu s-a ținut cont de faptul că o mare parte a celor incluși în listă erau celibatari sau nu erau locuitori ai orășelului, sau dețineau și alte imobile, fiind astfel lipsiți de dreptul de a primi gratis terenuri la Durlești. Unul dintre aceștia era judecătorul Iurie Bejenaru, care (atenție!) ocupa pe atunci funcția de președinte al Judecătoriei Buiucani, în a cărei rază teritorială se afla și orășelul Durlești. Bejenaru a fost avansat la CSJ doar peste un an, pe 12 iulie 2008.

Ignoranță totală în raport cu CNA, instanțele de judecată și Cancelaria de Stat

Bucurându-se probabil de protecție din partea unor persoane influente, administrația locală de la Durlești nici nu a ascuns fărădelegea comisă. Deși Decizia nr. 4.24 urma să fie prezentată obligatoriu, în termen de cinci zile, Direcției teritoriale pentru control administrativ, aceasta a ajuns la destinație tocmai peste 11 luni, când o parte din terenurile cedate abuziv fuseseră deja înstrăinate de câteva ori.

Mai mult, chiar și după ce, în 2008, Curtea pe Apel Chișinău a suspendat executarea controversatei decizii, Primăria Durlești a făcut abstracție de hotărârea instanței și a atribuit în continuare terenuri în baza documentului fals. Iar primarul Nicolae Crudu nu a luat în serios nici solicitarea CNA din 16 septembrie 2008, nici solicitarea judecătorului Dorin Dulghieru din 16 aprilie 2009, de a prezenta actele ce au stat la baza atribuirii celor 114 terenuri.

Pentru aceste încălcări, Crudu și secretarul consiliului Balan au fost amendați cu câte 200 de lei, dar nici după aceasta nu au pus la dispoziția instituțiilor statului documentele solicitate.

Actul fals din declarațiile de avere ale lui Bejenaru

În acest mod, Iurie Bejenaru s-a ales cu un teren pentru construcții cu suprafața de 0,06 hectare și valoarea cadastrală de 144 238 lei, situat pe str. Nicolae Gribov din Durlești. Până în anul 2014, judecătorul chiar a indicat acest teren în declarațiile sale de avere, notând că l-a obținut în baza „deciziei Consiliului orășenesc Durlești nr. 4.24 din 2 octombrie 2007”. Adică în baza unei decizii, care în mod legal îi permitea dreptul la un teren pentru construcții doar în cazurile în care era un tânăr căsătorit, locuitor al orășelului Durlești, și nu deținea în proprietate alte imobile.

 

jurnal.md

 

La acea vreme însă judecătorul deținea în proprietate, împreună cu soția sa, un apartament de 70,9 m. p. în Chișinău și era domiciliat într-un alt apartament, din sectorul Buiucani al capitalei, cu suprafața de 59,8 m. p., înregistrat pe numele unei alte persoane, după cum reiese din datele Departamentului Cadastru al Agenției Servicii Publice.

jurnal.md

 

Oricum, a fost și o excepție foarte interesantă în declarațiile de avere ale judecătorului de la CSJ. Și anume, el nu a declarat terenul care i-a fost atribuit prin fals de acte doar o singură dată – în anul 2011, când a fost intentat în sfârșit Dosarul Primăria Durlești și presa vuia despre acest subiect.

 

jurnal.md

 

Iar în anul 2016, cu un an înainte de a fi pronunțată sentința Judecătoriei Buiucani, sediul Chișinău, în același dosar, Bejenaru a vândut terenul buclucaș.

 

jurnal.md

 

Bejenaru: „Nu știu, n-am idee că-i falsă”

Solicitat de Jurnal.md, Iurie Bejenaru s-a interesat mai întâi de ce credem că Decizia nr. 4.24 a Consiliului orășenesc Durlești este una falsă și ne-a spus că nu știe nimic despre acest lucru. Apoi tot el a recunoscut că, de fapt, a aflat mai târziu că documentul cu pricina este examinat în cadrul unui dosar penal, dar a dat de înțeles că nu s-a interesat despre ce e vorba, situație care pare a fi pur și simplu incredibilă.

„De ce e falsă? Nu știu, n-am idee că-i falsă. Atunci într-adevăr eram la Buiucani și am depus o cerere la Primăria Durlești, dacă-i posibil ceva, în mod indiferent… Am ținut terenul acela nu știu câți ani și n-am mai putut construi nimic pe el, că era prea îngust și lung și nici nu era trasă canalizarea. Asta e, dar faptul că e fals idee n-am avut. Pe urmă am aflat că merge dosar cu terenurile celea, dar când a fost eliberat terenul n-am știut că decizia e falsă”, a precizat judecătorul.

Menționăm că, în anii 2011-2016, Iurie Bejenaru a mai avut în proprietate o casă cu suprafața de 70,7 m.p. și trei terenuri în s. Hăsnășenii Noi, r-nul Drochia, pe care le-a obținut printr-un contract de donație. În 2016, el a primit drept moștenire jumătate din altă casă, cu suprafața de 101,5 m.p., și un teren intravilan cu suprafața de 0,061 hectare, pe care le împarte cu mama sa. El deține și un automobil Mercedes ML 350 CDI, fabricat în anul 2011, pentru care a plătit jumătate de milion de lei primiți de asemenea cu titlul de moștenire. Pentru anul 2020, Bejenaru a declarat venituri de 821 403 lei, câștigate alături de soția sa, care activează la Autoritatea Aueronautică Civilă. Familia a declarat și active financiare în sumă de 441 700 lei.

Potrivit Asociației „Juriștii pentru Drepturile Omului”, R. Moldova a pierdut la CtEDO opt dosare, în care deciziile au fost emise de complete de magistrați din care făcea parte și Iurie Bejenaru. Printre cele mai răsunătoare în această privință sunt cauzele „Levința vs. Moldova” și „Ghimp și alții vs. Moldova”, în care suma despăgubirilor depășește 100 de mii de euro. În iulie 2019, Bejenaru a candidat la funcția de vicepreședinte al CSJ, președinte al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ, însă nu a acumulat numărul necesar de voturi pentru a fi promovat. În acest an, judecătorul pretinde la funcția de vicepreședinte al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata