NordNews
Avem ce spune

Securitatea națională a Moldovei, într-o perioadă de nesiguranță generală

Republica Moldova se află într-o perioadă de nesiguranță generală în ceea ce privește securitatea țării. Evoluțiile sociale, economice, politice și militare care au loc pe plan național, regional și global au o influență profundă asupra nivelului de securitate și bunăstare al țării, dar și al cetățenilor. Este părerea exprimată de mai mulți experți în domeniu. Potrivit lor, pe lângă interesele geopolitice, acum, acestei probleme i se mai adaugă nesiguranța generată de pandemia mondială de COVID-19, precum și nesiguranța spațiului cibernetic, scrie agora.md. 

Potrivit directorului Serviciului de Informații și Securitate, Alexandr Esaulenco,  astăzi, pentru toate statele lumii, în prim plan, în amenințarea securității este plasată pandemia COVID-19 și impactul său extins asupra sănătății publice, dar și a economiei naționale. Fapt care poate genera schimbări în prioritățile de politici ale statului. În cazul Republicii Moldova, se înregistrează și alte aspecte care amenință securitatea statului, precum nesoluționarea diferendului transnistrean sau siguranța spațiului informațional.

Pentru a oferi o înțelegere mai largă despre ceea ce înseamnă securitatea unui stat, politica de securitate și rolul Alianței Nord-Atlantice în asigurarea securității, Centrul de Informare și Documentare privind NATO de la Chișinău a implementat mai multe proiecte, printre care Școala de Securitate NATO, JAS – Jurnalism în domeniul apărării și securității, mese rotunde și o serie de dialogurilor cu experții din diferite domenii. În cadrul acestor discuții s-a pus în dezbatere inclusiv felul cum pandemia influențează diferite verticale ale securității naționale.

Impactul pandemiei COVID-19 asupra securității statelor

În opinia mai multor experți, la nivel național, impactul pandemiei asupra securității va fi resimțit la scară largă mai târziu, chiar dacă majoritatea specialiștilor constată fără echivoc: capacitatea de răspuns a Republicii Moldova este la un nivel scăzut. Aceștia consideră că reziliența ca și concept trebuie construită la nivel național,când este un consens, iar la baza acesteia trebuie să stea credibilitatea autorităților în fața cetățenilor. Or, în contextul pandemiei, implementarea tardivă a strategiilor care țin de securitate a rezultat într-un răspuns dispersat și un proces haotic de luare a deciziilor.

Printre aspectele pozitive identificate de experți a fost mobilizarea societății în identificarea soluțiilor pentru sistemul educațional din Moldova, comparativ cu modul lent de acțiune a Guvernului. În acest context, dacă ar fi să rezumăm principalele recomandări făcute de experți, acestea ar fi:- O comunicare mai transparentă din partea autorităților,- Implementarea elementelor de comunicare strategică în perioada de gestionare de criză și post-criză,- Planificarea și coordonarea acțiunilor, – Implicarea tuturor actorilor vizați și comunicare sincronizată, – Acordarea, din partea autorităților, unei atenții sporite evenimentelor din regiunea transnistreană, – Transparență în utilizarea ajutorului extern.

Un element la care un stat poate apela în timpul crizelor majore este armata. În contextul COVID-19, experiența Republicii Moldova, însă, pare să nu fie tocmai un exemplu.

„Ajutorul oferit de armată este unul legitim, dar ceea ce s-a întâmplat în R. Moldova, când au fost scoase pe străzi mașinile blindate cu mitraliere, a fost un lucru fără precedent, pentru că nu așa lupți cu un virus. În cazul țărilor membre NATO, rolul armatei în combaterea pandemiei a fost foarte vizibil și a demonstrat eficacitate în gestionarea crizei. Am văzut, spre exemplu, cum armata a intervenit pentru a ajuta autoritățile civile în acest context, sau atunci când a ajutat la transportarea medicamentelor din China”, a comentat ex-ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu.

Referindu-se la asistența pe care a primit-o în această perioadă Republica Moldova, sursa a mai evidențiat faptul că sprijinul a venit, în mod special, din Occident (NATO, UE, România, SUA etc), iar aici este necesară consolidarea unui dialog constructiv și a unui parteneriat predictibil cu țările membre ale UE și NATO, pentru a continua eforturile reformării sectorului de securitate.

Dezinformarea pe timp de criză

Odată cu declanșarea pandemiei COVID-19, spațiul virtual a fost inundat de dezinformări și teorii conspiraționiste despre noul tip de coronavirus. Printre narativele false intens vehiculate se numără:

– NATO/SUA au creat o armă biologică; – Elitele mondiale doresc să micșoreze numărul populației pe glob;- Pandemia va duce la destrămarea NATO/UE; – SUA dorește să instaureze o hegemonie mondială sub umbrela pandemiei; – COVID-19 nu există sau e o răceală simplă; – Prin vaccinare se dorește introducerea cipurilor în oameni ca aceștia să poată fi controlați; – Tehnologia 5G a răspândit pandemia COVID-19.

În toată această „telenovelă a știrilor false”, Republica Moldova nu a fost o excepție.

În context, experții au constatat că pandemia a scos la suprafață problemele deja existente în țara noastră legate de propaganda internă și externă, iar lipsa informației din prima sursă, oficială și credibilă îi determină pe cetățeni să utilizeze surse alternative.

Astfel, specialiștii sunt de părere că este absolut necesară dezvoltarea unei culturi de „igienă” online în rândul cetățenilor, iar statul este obligat să consolideze securitatea cibernetică, întrucât dezinformarea și pandemia afectează într-un final și securitatea statului.

Reformarea sectorului de securitate al Republicii Moldova

Pentru fortificarea sistemului de securitate a țării, începând cu anul 2014, în Republica Moldova a fost instituită Inițiativa de consolidare a capacității de apărare și securitate conexă (DCBI). Aceasta vine să consolideze angajamentul NATO față de parteneri și ajută la stabilitatea proiectelor, oferind sprijin națiunilor care solicită de la NATO asistență pentru capacitățile de apărare. Potrivit Elenei Mârzac, directoarea executivă a Centrului de Informare și Documentare privind NATO, pachetul DCBI răspunde la solicitarea Guvernului de ajutor în procesul de transformare a apărării, de întărire și modernizare a forțelor armate ale Republicii Moldova și de reformare a structurilor sale naționale de securitate. Altfel spus, DCBI a apărut din necesitatea de a oferi rapid asistența din partea NATO către partenerii săi.

„Inițiativa de consolidare a capacității de apărare și securitate conexă este un mecanism important de consolidare a capacităților de apărare a Republicii Moldova, precum este și dezvoltarea interoperabilității cu NATO, Aliații și partenerii săi, iar DCBI va conduce la transformarea armatei naționale până în 2030”, a subliniat în context Gheorghe Donica, ofițer principal în cadrul Direcției Politică de Apărare și Planificare a Apărării.

Cooperarea Republicii Moldova cu Alianța Nord-Atlantică pe parcursul celor 25 de ani a evoluat în timp și a cuprins mai multe instrumente de colaborare ajustate la necesitățile sale, reieșind din interesul Republicii Moldova, dar și a interesului pentru NATO, datorită poziției geo-strategice a țării. Parteneriatele NATO sunt benefice pentru toți cei implicați și contribuie la îmbunătățirea securității pentru o comunitate internațională mai largă.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata