Președintele Comisiei Naționale a Pieței Financiare, Valeriu Chițan, este așteptat mâine la audieri în Parlament în cazul Moldasig. Biroul Permanent al forului suprem a inclus subiectul respectiv pe ordinea de zi a ședinței. Anunțul a fost făcut de vicepreședintele Legislativului și liderul fracțiunii Platforma DA, Alexandru Slusari, scrie deschide.md
Totodată, spune Slusari, va fi audiat și ministrul Agriculturii, Ion Perju, cu privire la situația critică în agricultură din cauza secetei și planul de acțiuni privind depășirea situației.
La fel, deputații ar urma să examineze proiectul de modificare a Legea privind finanțele publice locale, care prevede că o parte din taxa pentru extragerea mineralelor să fie realocată de la bugetele raionale către bugetele localităților, în extravilanul cărora sunt egectuate lucrările de extragere.
Amintim că Comisia Națională a Pieții Financiare (CNPF) a anunțat că a sesizat Procuratura Generală, Procuratura Anticorupție, Consiliul Superior al Magistraturii și au fost expediate cereri la Parlament și Guvern. Instituția adaugă că își reiterează opțiunea expusă pe parcurs vizavi de ”cazul ”MOLDASIG” SA”, respectiv contează mult pe reacția autorităților statului și instituțiilor de resort, constituirea unei celule de criză în acest sens fiind imperios necesară.
Comunicatul de presă este însoțit de o notă în care se spune că: începând cu ziua de vineri, 20 noiembrie curent, CNPF este împiedicată fizic să-și exercite prerogativele în administrarea specială a ”MOLDASIG” SA, autoritatea de supraveghere nebancară, astfel, fiind în imposibilitate de a aplica legea.
Aici ținem să precizăm că în 2016-2017 Procuratura Anticorupție a pornit mai multe dosare pe un caz de delapidare a Moldasig, dosarul fiind în derulare până în prezent. Astfel procurorii susțineau că în perioada iulie-decembrie 2012 un grup de persoane din cadrul Victoriabank, Moldindconbank, Moldasig Parada-Tex, Star-Trans-Grup și Prolina-Prim în baza unor înregistrări prealabile au elaborat o schemă de deposedare a companiei Moldasig de aproximativ 250 de milioane de lei – bani care ulterior au fost folosiți pentru procurarea acțiunilor Moldasig.
Tot în acea perioadă regulatorul de pe piața asiguratorilor a obligat mai mulți acționari de la Moldasig să-și vândă acțiunile de la companie pentru că au acționat concertat. Deciziile au fost luate în baza informațiilor difuzate de Serviciul de Informații și Securitate.
Moldasig a figurat și în dosarul lui Veaceslav Platon, lucru pentru care acesta a și fost condamnat anterior la 12 ani de pușcărie. Însă în luna ianuarie 2020, această sentință a fost casată de magistrați iar cazul a fost expediat la reexaminare.
Potrivit datelor procurorilor din 2019 – în perioada anului 2016, Veaceslav Platon, fiind gestionarul cu pachetul majoritar de acţiuni a trei companii de asigurare, deţinute prin intermediul unor persoane interpuse, a organizat sustragerea banilor de pe conturile acestor companii. Banii urmau a fi sustraşi de pe conturile unei companii din România (peste 205 milioane lei), dispunând iniţierea procedurii de separare de S.A. „Moldasig”.
După ce Dumitru Alaiba a sesizat Procuratura Generală despre decizia din 6 noiembrie a judecătoarei Olesea Țurcan, Veaceslav Platon, care în istoricul Moldasig a fost prezentat de presă de nenumărate ori ca beneficiarul din umbră al acesteia a venit cu o reacție acidă la adresa lui Alaiba. Deputatul a venit și el cu o reacție adresată lui Platon spunând că nu a menționat numele acestuia și că nu înțelege de ce „sare ca fript” în această situație.
De menționat este și faptul că fostul candidat la funcția de Procuror General Ștefan Gligor a postat pe pagina sa de facebook că la Moldasig se încearcă o preluare de tip raider.
În comentarii Veaceslav Platon i-a scris lui Gligor că dacă nu știe situația îl poate suna pe primul și acesta va fi consultat. Nici CNPF nu a uitat de Platon, ieri în comunicatul de presă, insituția a menționat că acesta nu figurează și nu a figurat cu statut de ”acționar” în actuala (”MOLDASIG” SA) și fostele companii de asigurări ”ASITO” SA și ”ALLIANCE INSURANCE GROUP”, prin urmare „pretențiile” acestuia sunt lipsite de temei juridic.
