Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) i-a dat dreptate unei reclamante care a fost lipsită de dreptul de proprietate asupra unei clădiri pe care a cumpărat-o de la consiliul local din Pojareni. Femeia, pe nume Elena Arzamazova, s-a adresat la CtEDO după ce procuratura a cerut anularea tranzacției pentru că prețul plătit de reclamantă ar fi fost prea mic. În R. Moldova, procesul a durat 15 ani, prin diverse instanțe. Într-un final, CtEDO a acordat reclamantei suma de 160.000 de euro cu titlu de prejudiciu material, 5.000 de euro cu titlu de prejudiciu moral și 2.000 de euro cu titlu de costuri și cheltuieli, scrie agora.md.
Procesul a pornit în 2004, când Elena Arzamazova, de naționalitate australiană şi moldoveană, care locuieşte acum în Queensland, Australia, a cumpărat o clădire de la consiliul local din Pojareni, fără nici o compensaţie.
Potrivit materialelor cauzei, înstrăinarea a fost organizată de către consiliului local şi primărie, şi aprobată de consiliul local. Contractul a fost semnat în faţa notarului şi a fost înregistrată în registrul bunurilor imobile.
Cu toate acestea, în 2007 procuratura s-a adresat cu acţiune de anulare a tranzacţiei pe motivul că preţul obţinut pentru clădire a fost prea mic şi că a fost înstrăinat fără licitaţie, contrar legislaţiei.
După ce prima instanţă a respins acţiunea, de două ori, pe motiv că a fost depusă în afara termenului, în 2013 Curtea de Apel a anulat contractul, constatând că autoritatea publică a comis o eroare când a înstrăinat clădirea şi a aprobat şi înregistrat tranzacţia deoarece aceasta era parte a domeniului public şi nu putea fi înstrăinată în nici un caz.
Femeia a declarat recurs, care a fost respins de către Curtea Supremă în 2014. Solicitarea înaintată de către aceasta privind omisiunea Curţii de Apel de a dispune compensaţie pentru investiţia în renovarea clădirii a fost declarată inadmisibilă. Arzamazova a înaintat o acţiune civilă împotriva consiliului local şi procuraturii pentru a recupera banii investiţie în clădire, care a fost respinsă în 2019. După iniţierea acţiunii civile, a fost iniţiată o cauză penală, care ulterior a fost suspendată.
La CtEDO, femeia a susţinut că a fost privată de clădire şi teren pe motive neimputabile sie, fără vreo compensaţie.
Curtea a concluzionat că privarea reclamantei de clădire i-a impus o sarcină individuală şi excesivă şi că autorităţile au eşuat să asigure o balanţă echitabilă dintre cerinţele interesului public, de pe o parte, şi drepturile reclamantului la protecţia proprietăţii, de pe altă parte.
Într-un final, CtEDO a acordat reclamantei suma de 160.000 de euro cu titlu de prejudiciu material, 5.000 de euro cu titlu de prejudiciu moral și 2.000 de euro cu titlu de costuri și cheltuieli.
